De ani buni, activiștii, ONG-iștii, antreprenoriii sociali și cei din business, ba chiar și decidenții politic propun, la nivel local, regional sau global, soluții fezabile pentru reducerea emisiilor de carbon. În ciuda acestei “efervescențe verzi” pe care o vedem la agenții schimbării din diferite sectoare, traiectoriile nesustenabile de consum și producție au continuat în ultimii ani peste tot în lume. Pandemia generată de Covid-19, în mod paradoxal, pare să ne arate calea către reechilibrarea relației dintre umanitate și planetă. Am fost curioși cum se vede această oportunitate prin ochii unor antreprenori sociali de top, la nivel global, așa ca am dialogat cu Uygar Özesmi, fondatorul Change.org și Good4trust.org, și cu Manu Gupta, fondatorul Seedsindia.org în cadrul unui webinar organizat de Ashoka România.
Manu, Ashoka Fellow, este un expert global în management-ul dezastrelor și în adaptarea la schimbările climatice, lucrând cu mii de comunități locale din Asia – Pacific. Uygar, Ashoka Fellow și el, este un antreprenor social în serie, fondând peste 12 organizații cu impact social în ultimii 25 de ani și dedicându-și întreaga viață reparării unei mentalități greșite în rândul cetățenilor lumii, care i-a îndepărtat pe aceștia de natură.
Din India, Manu a fost în ultimele luni în prima linie de luptă cu coronavirusul. El vede modele identice între cum a afectat coronavirusul umanitatea și efectele dezastrelor naturale generate de schimbările climatice. Vorbim de milioane de refugiați interni, covârșitoarea lor majoritate provenind din cei mai săraci 10% cetățeni ai lumii. Secetele, inundațiile, agricultura intensivă și transformarea peisajului natural din mediile în care ei au trăit o viață i-au făcut pe aceștia să ia calea marilor aglomerări urbane, unde au ajuns să facă “munca de jos”. Distanțarea socială impusă de coronavirus i-a lovit tocmai pe ei și a dus întreaga Indie înapoi 15 – 20 de ani de pe traiectoria eradicării sărăciei severe. Chiar în timp ce vorbeam cu Manu, India se pregătea pentru noi fenomene meteo extreme, care aveau sa afecteze, din nou, populația cea mai săracă.
Uygar, pe de altă parte, a văzut și o oportunitate în timpul acestei crize. Marketplace-ul creat de el în Turcia, Good4Trust, care leagă producătorii etici și sustenabili de consumatorii care aleg să le devină parteneri solidari, și-a crescut de patru ori vânzările în timpul pandemiei. Această schimbare de mentalitate în rândul consumatorilor, crede Uygar, este cheia pentru un nou viitor: “Când îți scoți portofelul, scrii povestea viitorului pe care vrei să îl construiești”. Peste tot în lume, în timpul crizei, consumatorii au ales să susțină micii producători locali, iar această tendință a solidarității, empatiei și descentralizării trebuie să continue. Trebuie să construim o nouă economie, pe alte baze. Uygar a văzut cum, în timpul pandemiei, toate guvernele lumii au prețuit viața umană mai mult decât profitul economic. S-a creat astfel un teren fertil pentru antreprenorii sociali cu soluții verzi ca ei să vină și să spună decidenților: “De dragul vieții, ați aruncat economia bazată pe creștere infinită la gunoi. Acum trebuie să acționați la fel pentru climă.”
Despre solidaritate și empatie vorbește și Manu când observă cum natura acțiunii umanitare la nivel global trebuie să se schimbe. Nu mai este vorba despre “noi salvatorii” și “ei victimele. “Toți suntem comunități afectate și ne putem crește reziliența doar dacă deschidem canalele pentru a da mai multă putere și a crea mai mult leadership la nivelul comunităților locale, printr-o abordare de sus în jos”.
În dialogul cu cei doi, urmărit de zeci de persoane din întreaga lume, din România până în India (disponibil în format video aici), am fost curioasă să aflu cum putem determina o schimbare de mentalitate în rândul tuturor oamenilor, indiferent de profilul lor socio-economic, astfel încât să devenim cu toții protectori ai planetei. Uygar ne-a povestit tuturor strategia lui.
“Oamenilor bogați, care au beneficiat de pe urma sistemului actual, le vorbesc despre economie circulară și tranziția către o economie verdă ca unica modalitate ca ei să continue să facă bani. Oamenilor săraci le spun că, dacă continuă să distrugă planetă, vor pierde și mai mult: nu vor avea un job și nu vor mai avea o viață când habitatul lor va deveni de nelocuit. Lor le povestesc de modele economice alternative, cum sunt cooperativele, care îi pot ajuta să își câștige traiul fără a mai fi mereu exploatați de cei puternici. Oamenilor din clasa de mijloc le povestesc despre copiii lor: în ce fel de lume vrei să trăiască copilul tău?”.
Am încheiat conversația pe deplin conșientă că este doar începutul. Începutul unei mari schimbări de sistem și mentalitate, din care trebuie să facem parte cu toții. Dacă ne întoarcem la “business as usual”, ne amanetăm viitorul.
