Proiectul de restaurare ecologică de la Mahmudia, în Delta Dunării, implementat de WWF România, alături de Jysk România pe 960 ha, a creat condiții hidrologice adecvate pentru dezvoltarea a peste 18 habitate Natura 2000. Zona a fost reconectată cu Dunărea prin spargerea unui dig și prin canale care asigură regimul adecvat al apei în zona restaurată. În plus, pe o suprafață de 10 ha, au fost replantate specii autohtone de arbori din Delta Dunării de mare valoare ecologică – plop alb, salcie și frasin. Iulia Puiu, manager de proiect, WWF România și Raluca Dascălu, manager comunicare, Jysk România au povestit pentru Green Report depre modul în care a decurs colaborarea și care vor fi schimbările așteptate odată cu implementarea măsurilor de conservare și promovarea activităților economice sustenabile.
Cum ați identificat cele 1000 ha și care era statutul acestora?
Iulia Puiu, manager de proiect, departamentul „ape dulci”, WWF-România:
Atunci când căutăm zone potrivite pentru reconstrucție ecologică, ne ghidăm după un set de criterii. Valoarea pentru biodiversitate (care poate fi câștigată în urma reconstrucției) este primul dintre ele. Apoi urmează aspectele tehnice și juridice ale terenului, potențialul de a reduce riscul la inundații în aval, potențialele beneficii socio-economice ale reconstrucției, pentru comunitate.
Întâmplător, atunci când am identificat terenul de la Carasuhat (Mahmudia) nu am trecut prin acești pași. Căutam un teren pentru a face un proiect-pilot de reconstrucție ecologică și am fost abordați de autoritățile locale de la Mahmudia, care erau și sunt proprietarii terenului. Abia după aceea am analizat potențialul reconstrucției, din celelalte puncte de vedere.
Terenul era încă folosit ca teren agricol sau era degradat?
Iulia Puiu, manager de proiect, departamentul „ape dulci”, WWF-România:
Înainte de intervenția umană, aici era un ecosistem tipic deltaic. Apoi, în anii 1985 – 1989 a fost creată amenajarea agricolă Carasuhat, însă lucrările au fost sistate în anul 1990. În proportie de 70%, aceasta nu a ajuns să funcționeze potrivit scopului pentru care a fost realizată, dar lucrările de desecare efectuate au condus la dispariţia ecosistemelor naturale anterioare şi apariția ecosistemelor antropice.
Suprafaţa de 924 de hectare, aflată în proprietatea consiliului local Mahmudia era utilizată cu destinaţia de păşune comunală. În urma unei hotărâri de Consiliu Local din 2006 s-a aprobat trecerea spre reconstrucţie ecologică a acestui teren, așa cum a fost până în anii ‘80 deoarece terenul nu a fost exploatat din punct de vedere agricol niciodată.
Proiectul de reconstructie s-a întins pe o perioada de 5 ani. In ce au constat aceste lucrari si care a fost efortul financiar necesar?
Iulia Puiu, manager de proiect, departamentul „ape dulci”, WWF-România:
Proiectul a fost realizat împreună cu Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării și în cadrul său a fost construit un dig de protecție în partea de vest a incintei șii a fost supraînălțat digul de protecție din partea de nord-est (pentru a proteja proprietatea vecină). A fost decolmatat un canal existent, pentru a asigura circulația apei în incintă și a fost creat canalul de legătură între Dunăre și incinta Carasuhat, pentru a aduce apă din Dunăre.
Costurile de implementare a proiectului au fost de aproximativ trei milioane de euro, iar finanțarea a fost asigurată din fonduri structurale (Programul Operațional Sectorial – Mediu).
Parteneriatul cu Jysk se întinde pe o perioadă de trei ani. Ce s-a realizat în această perioadă și care sunt lucrările restante?
Iulia Puiu, manager de proiect, departamentul „ape dulci”, WWF-România:
Parteneriatul cu Jysk a început în 2021 și se concentrează pe implementarea măsurilor de conservare: amplasarea unor platforme cuibărit în scopul îmbunătățirii habitatului de cuibărire pentru chirighița cu obraz alb și chira de baltă, dar și amplasarea de balize de avertizare, în scopul limitării accesului turiștilor în zona destinată cuibăritului.
Urmează câteva acțiuni legate de turismul în zonă: vom construi o infrastructură de vizitare și de observare a păsărilor și vom instala panouri tematice de informare: Din punctul de vedere al conservării speciilor autohtone, vom iniția un proces de eliminare a speciilor invazive de plante.
Pe lângă acțiunile care au legătură strict cu biodiversitatea, ne-am propus la Mahmudia- Carasuhat să promovăm activitățile economice sustenabile. Și putem spune că, din punctul acesta de vedere deja se observă succesul, având în vedere exemplul cel mai grăitor: numărul pensiunilor din localitate a crescut de la 2-3 (existente până în 2017) la 17 în 2019.
De ce ați ales să susțineți acest proiect?
Raluca Dascălu, manager comunicare, Jysk România:
JYSK susține proiecte pentru mediu, iar în WWF România am găsit un partener profesionist, alături de care putem implementa proiecte pe termen lung. Reconstrucția ecologică de la Mahmudia este un model de succes, cu impact pozitiv asupra naturii și asupra comunității locale, care poate fi implementat și în alte comunități din Deltă. Îi felicităm pe WWF România pentru eforturile de reconstrucție ecologică depuse în Delta Dunării. Rezultatele se văd deja în incinta Carasuhat, unde un teren până acum gol a devenit un lac în care și-au găsit refugiu o mulțime de specii de păsări.
Ne bucurăm că aceste rezultate au fost și premiate cu distincția Gold la categoria Protecția animalelor în Community Index 2022.
Suportul oferit este strict financiar sau implică și acțiuni de voluntariat?
Raluca Dascălu, Communications manager Jysk România:
Încă de la începutul parteneriatului, am discutat împreună cu WWF România despre posibilitatea acțiunilor de voluntariat, pe lângă sprijinul financiar oferit. În general, ne dorim să ne implicăm și cu voluntari, pentru că atunci când colegii sau clienții noștri participă la acțiuni de voluntariat, înțeleg mai bine cauza pe care o susținem. În plus, există o energie foarte frumoasă în cadrul acțiunilor de voluntariat, avem ocazia să facem lucruri noi și să cunoaștem oameni noi. Anul trecut am vizitat incinta Carasuhat împreună cu 10 colegi, am luat mostre de apă și am văzut cum este monitorizată zona. Avem în plan și alte acțiuni de voluntariat împreună cu WWF România la Mahmudia.
La finalul acestui parteneriat vor mai fi necesare lucrari de intretinere?
Iulia Puiu, manager de proiect, departamentul „ape dulci”, WWF-România:
În primul rând va fi nevoie de monitorizarea speciilor și a calității apei și, în funcție de rezultate, vom determina ce acțiuni urmează. Dar știm din experiență că în proiectele de reconstrucție ecologică este nevoie de astfel de acțiuni, mai ales în primii ani, până zona renaturată ajunge într-un fel de echilibru.
Intenționați să extindeți colaborarea cu WWF și în alte proiecte asemănătoare?
Raluca Dascălu, Communications manager Jysk România:
JYSK acordă atenție dezvoltării durabile de mulți ani și, ca parte a acestui demers, am ales mai multe Obiective Globale ONU asupra cărora să ne concentrăm. Trei dintre acestea sunt Clean Water and Sanitation, Decent Work and Economic Growth și Climate Action. Proiectul dezvoltat de WWF România la Mahmudia atinge toate aceste aspecte. Este un exemplu foarte bun despre cum putem reconstrui o zonă afectată de intervenția dăunătoare a omului, făcută într-o vreme în care nu ne gândeam la binele planetei. La Mahmudia, păstrarea ariilor umede din Deltă duce la creșterea economică pentru comunitățile locale și la conservarea speciilor caracteristice Deltei. Suntem bucuroși că putem sprijini acest proiect, realizat într-o zonă cu valoare ecologică inestimabilă și ne dorim să susținem și în viitor proiectele care fac bine oamenilor și naturii.
Care este suprafata terenurilor din Delta Dunarii care pot fi reconstruite si care este suprafata celor care trebuie reconstruite?
Iulia Puiu, manager de proiect, departamentul „ape dulci”, WWF-România:
Cu siguranță este vorba de zeci de mii de hectare cu potențial de reconstrucție. Gândiți-vă că aproape 100.000 de hectare din Deltă (20% din suprafața totală a Deltei) au fost îndiguite de-a lungul anilor. Numai dacă luăm în considerare vechile ferme piscicole transformate în terenuri agricole, ajungem la suprafețe imense cu potențial de a fi redate naturii.
Dar, după cum spuneam la primul răspuns, criteriile prin care identificăm un teren potrivit pentru reconstrucția ecologică țin de atât de potențialul de a păstra biodiversitatea, cât și de realismul din teren. Ne propunem ca, în următorii ani, să găsim câteva astfel de zone și să folosim experiențele de la Mahmudia și Gârla Mare pentru a crește suprafețele renaturate din România.
