Cum pot inovația și tehnologia să transforme infrastructura urbană? Cel de-al cincilea episod al seriei „Romania Unfolds” analizează soluții pentru reducerea riscurilor seismice, eficiența energetică și mobilitatea electrică, în contextul Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 9. Episodul a fost lansat în cadrul unui eveniment care a reunit specialiști în energie, urbanism și politici climatice, pentru a discuta despre orașele viitorului.
România se confruntă cu decalaje semnificative în infrastructură, cercetare și dezvoltare, comparativ cu media europeană. Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare reprezintă doar un sfert din media UE, potrivit experților.
În același timp, există inițiative punctuale care contribuie la modernizarea infrastructurii. Acestea vin din zona autorităților locale, a companiilor private și a societății civile.
Episodul 5 al seriei „Romania Unfolds”, susținută de Veolia România, documentează câteva dintre aceste exemple aplicate la nivel local.
Tema este legată de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 9 – infrastructură rezilientă și industrializare sustenabilă. Sunt prezentate soluții care abordează reducerea riscurilor seismice, eficiența energetică a clădirilor și tranziția către mobilitatea electrică.
Bucureștiul, Cluj-Napoca și inițiative private din domeniul construcțiilor sunt studii de caz.
Formarea specialiștilor și accesul la fonduri europene, esențiale pentru inovare
Valentin Zaharia, Director Tehnic și Performanță, Veolia România, subliniază că inovarea în mediul privat depinde de formare, legislație și parteneriate funcționale.
„La nivel central, Veolia a înființat o academie care își propune ca până în anul 2030 să formeze peste 60.000 de specialiști în transformarea ecologică,”
a declarat Zaharia.
La nivel local, compania dezvoltă parteneriate educaționale, precum colaborarea cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) pentru învățământul dual.
În cadrul acestui parteneriat, Veolia contribuie cu infrastructură de laborator și sprijină anual formarea de specialiști în domenii tehnice. Inițiativa urmărește corelarea pregătirii profesionale cu cerințele de pe piața muncii.
Zaharia a menționat și rolul fondurilor europene, care susțin cercetarea și dezvoltarea în parteneriat cu mediul privat.
„Majoritatea axelor de finanțare prevăd participarea unui partener privat, pentru aplicarea concretă a rezultatelor în activitatea companiilor și autorităților,” a explicat acesta.
În ceea ce privește provocările, Zaharia a identificat două direcții principale:
- cadrul normativ;
- scalarea exemplelor deja funcționale.
„Este nevoie de o legislație adecvată, norme de aplicare clare și, eventual, facilități fiscale care să stimuleze implicarea companiilor,” a mai adăugat el.
Cluj-Napoca: investiții în transport electric, spații pietonale și adaptare climatică
Municipiul Cluj-Napoca a implementat proiecte de infrastructură urbană cu accent pe mobilitate durabilă și adaptare la schimbările climatice.
„Am început să acționăm pe mai multe paliere în zona metropolitană. Primele proiecte s-au concentrat pe axa est-vest de transport în oraș,” a declarat Ovidiu Cîmpean, Fondator M100.
Unul dintre proiectele marcante a fost achiziția de autobuze electrice, finanțate prin fonduri elvețiene.
„Suntem primul oraș din România care a achiziționat autobuze 100% electrice, cu stații de încărcare aferente,” a afirmat acesta.
Flota de transport public a ajuns la peste 470 de vehicule.
Potrivit lui Cîmpean,
„peste 50% din flotă este complet nepoluantă, modernă, nouă. Anul viitor ajungem la 60%. Până în 2030 ne-am propus să fie 100% nepoluantă.”
El a subliniat că extinderea infrastructurii de transport trebuie să continue în toate cartierele și în zona metropolitană.
În prezent, rețeaua include 100 de linii, concentrate în zonele aglomerate.
O altă direcție a fost reducerea traficului auto și creșterea spațiilor pietonale.
„Nu aș mai moderniza niciun oraș din România fără să mă gândesc la spațiul pietonal, trecerile de pietoni, trotuare,”
a spus Cîmpean.
În contextul schimbărilor climatice, administrația locală a observat creșterea frecvenței valurilor de căldură și a furtunilor violente.
„Orașele se confruntă cu două probleme majore: valuri de căldură și inundații rapide în zone extinse.”
„Sunt soluții bazate pe natură care trebuie implementate. Costul inacțiunii este mai mare decât costul tranziției,” a subliniat Ovidiu Cîmpean.
Autoritățile locale aplică și politici fiscale pentru încurajarea construcțiilor eficiente energetic.
„Clădirile certificate energetic primesc o reducere de 50% la impozitele locale,” a spus Cîmpean.
Măsura, potrivit acestuia, atrage investitori care aleg standarde ridicate de eficiență.
În plus, Cluj-Napoca a restricționat tipul de încălzire în noile dezvoltări.
„Nu se mai dau autorizații pentru clădiri multifamiliale cu mai mult de 6 apartamente dacă nu există soluție de încălzire colectivă,” a declarat el.
Implicarea comunității și decizii urbane dificile
Ovidiu Cîmpean a vorbit și despre rezistența cetățenilor față de transformările urbane.
El a detaliat metodele prin care administrația a menținut dialogul public.
„Am făcut dezbateri publice pentru toate proiectele Clujului. Avem un Centru de Inovare unde am prezentat public proiectele încă din faza de idee.”
Un exemplu concret oferit a fost renunțarea la mii de locuri de parcare pentru crearea de spații verzi și pietonale.
„Am tăiat câteva mii de locuri de parcare ca să facem spații pietonale, să punem spații verzi, de exemplu,” a spus Cîmpean.
Eficiența energetică în clădiri: costuri, bariere și soluții pentru construcții noi și existente
Costurile inițiale mai mari și lipsa de informare rămân principalele obstacole în calea extinderii locuințelor eficiente energetic în România.
„Acum 10 ani, costurile erau cu 50% mai mari față de construcțiile clasice,” a spus Marius Șoflete, expert în proiectare de case pasive și fondator Inginerie Creativă.
„Astăzi, costurile nu depășesc 30%, media e între 15-20% față de construcția convențională.”
Potrivit lui, investiția suplimentară se recuperează în timp.
„Banii cheltuiți în plus se amortizează în mai puțin de 15 ani din facturile la energie.”
Cu toate acestea, soluțiile eficiente energetic nu sunt adoptate la scară largă.
Corina Murafa, expert in politici energetice, a subliniat decalajul dintre beneficiile cunoscute și alegerile reale ale oamenilor.
„Dacă ne uităm pe cifre, oamenii nu aleg soluția asta mai eficientă energetic,” a declarat ea.
„Trebuie schimbată mentalitatea – și a constructorilor, și a proprietarilor, și a arhitecților.”
Marius Șoflete a identificat două pârghii pentru schimbare.
Prima este cadrul legal: „Avem o lege. Tot ce se construiește nou, trebuie să respecte standardele de eficiență energetică.”
A doua este motivația socială.
„Vede la vecinul său, vrea și el una. E o componentă de inspirație și de arătat că se poate.”
Educația celor implicați este esențială.
„Construcțiile sunt un sistem complicat, ai 150 de oameni care îți trec pragul până te muți în casă,” a spus Șoflete.
El a explicat că toți actorii – arhitecți, ingineri, auditori energetici, autorități, trebuie să înțeleagă standardele la care lucrează.
Pe lângă construcțiile noi, o provocare majoră rămâne reabilitarea clădirilor existente.
„Există programe de reabilitare energetică, dar și conceptul de reabilitare profundă,” a spus Șoflete.
Acest tip de intervenție presupune modernizarea întregului sistem:
„Nu pui doar 10 cm de izolație și schimbi ferestrele. Te duci până la țevi, schimbi instalațiile, adaugi ventilație și fotovoltaice.”
Șoflete a subliniat importanța secvențierii corecte a lucrărilor:
„Odată ce ai anvelopat, este greu să mai faci măsurători.”
În cazul clădirilor cu risc seismic, intervențiile necesită o etapă prealabilă obligatorie.
„Trebuie expertiză tehnică pe structură și consolidare structurală, dacă și unde este nevoie.”
Parteneriatele public-private, un instrument pentru infrastructură urbană rezilientă
Parteneriatele dintre administrațiile locale și companiile private pot contribui semnificativ la modernizarea infrastructurii urbane, susține Valentin Zaharia.
„La București, parteneriatul dintre Primăria Capitalei și Apa Nova este recunoscut de Banca Mondială,” a declarat acesta.
Potrivit lui, acest parteneriat se află „în top 5 parteneriate de succes din lume.”
În cei 25 de ani de concesiune, investițiile în rețeaua de apă și canalizare au depășit 750 de milioane de euro.
„S-au investit sume considerabile în modernizarea rețelei, în digitalizare. S-au redus pierderile cu peste 80%,” a precizat Zaharia.
El a afirmat că acest model poate fi replicat în alte orașe care doresc să-și îmbunătățească serviciile esențiale prin colaborări public-private.
Reducerea emisiilor din clădiri și transporturi, priorități pentru orașe
Zaharia a subliniat că cele două surse principale de emisii din mediul urban sunt clădirile și transporturile.
„Clădirile generează peste 40% din emisiile de dioxid de carbon. Transporturile contribuie cu alți 40%.”
În acest context, compania promovează dezvoltarea de clădiri verzi sau chiar „pozitive din punct de vedere energetic.”
El a menționat și rolul rețelelor centralizate de termoficare și răcire în tranziția către orașe sustenabile.
„Sistemele de termoficare pot fi transformate în sisteme verzi, de joasă temperatură,” a declarat Zaharia.
Acestea pot furniza energie termică pentru încălzire, apă caldă sau chiar răcire locală.
Veolia a testat aceste modele în Franța și Germania și intenționează să le implementeze și la București.
„Vrem să implementăm sistemul la nivelul municipiului București,” a confirmat Zaharia.
Biocombustibili pentru transportul public: exemplul din Praga
În domeniul mobilității urbane, parteneriatele pot contribui la decarbonizarea transportului public. Zaharia a oferit exemplul capitalei cehe.
„Veolia are la Praga, împreună cu municipalitatea, un parteneriat prin care folosim biometan, metan lichefiat pentru a alimenta autobuzele,” a spus el.
Modernizarea infrastructurii urbane din România rămâne dependentă de cooperarea între autorități locale, mediul privat și comunitate.
Soluțiile există, însă implementarea lor necesită voință politică, legislație clară și sprijin financiar coerent.
Mădălin Mihailovici, CEO Veolia România, consideră că parteneriatele strategice pot accelera această transformare.
„Ne concentrăm pe dezvoltarea unor proiecte inovatoare, care să răspundă nevoilor actuale ale orașelor, de la eficiența energetică la infrastructura urbană rezilientă,” a declarat acesta.
CITIȚI ȘI:
Conferința Green Report | Construcțiile eficiente cer date clare și soluții digitale
Conferința Green Report | Se definesc direcțiile pentru clădirile eficiente energetic
Eficiența energetică a clădirilor: facturi reduse, apoi sănătate | Studiu
