Investițiile pentru construirea clădirilor cu consum de energie aproape de zero (nearly zero energy buildings – nZEB) sunt mai mari, însă acestea pot fi în mare măsură amortizate pe durata de exploatare a clădirii, pentru că respectarea acestor standarde înseamnă costuri cu energia mai mici. Beneficiile pentru mediu sunt indiscutabile.
Președintele Asociației Cluster Pro-nZEB, dr. ing. Horia Petran, a explicat într-un interviu pentru Green Report că în România nu se respectă acest standard, deși cadrul legal inițial a apărut încă din 2013. Beneficiile implementării sunt importante, dar costurile inițiale mai mari, birocrația și necunoașterea legii pun frână aplicării lor.
Horia Petran este cercetător și coordonator al Romanian Building Knowledge Hub, din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare in Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC” și membru fondator al Asociatia Auditorilor Energetici pentru Cladiri din Romania.
Green Report: Articolele din legea 372/ 2005 referitoare la clădirile cu consum de energie aproape egal cu zero / nZEB au intrat în vigoare la începutul anului. Cunoscându-se cerințele și având în vedere că obligativitatea aplicării nZEB pentru sectorul public a intrat în vigoare în 2019, cum am pornit per ansamblu cu aplicarea acestor standarde în România pentru sectorul privat?
Ing. Horia Petran: Consider că am pornit-o greu pentru ambele sectoare. Chiar dacă prevederea privind nZEB era inclusă în cadrul legal încă din 2013 (când se menționa că toate clădirile noi, pentru care recepția la terminarea lucrărilor se efectuează începând cu 31 decembrie 2020, vor fi nZEB), fiind apoi revizuită în anul 2016 (prin care clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi nZEB), cei mai mulți din cei vizați de aplicarea în practică au aflat că cerințele s-au modificat abia după intrarea în vigoare a termenului respectiv. Același lucru s-a întâmplat și cu termenul prevăzut pentru clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităților publice. Deși încă din 1 ianuarie 2019 toate clădirile publice noi ar fi trebuit să fie verificate la nivelul autorizării pentru conformarea cu cerințele nZEB, nu cred că acest lucru s-a întâmplat în ultimii doi ani de investiții publice, iar în ceea ce privește investițiile private realitatea ne arată aceeași situație în care există riscul anulării unor autorizații de construire și recepții ale construcțiilor la terminarea lucrărilor în cazul aplicării corecte a legii.
Pe de altă parte, se pare că în ansamblu sectorul privat a fost surprins de prevederile legale aplicabile de la 1 ianuarie 2021, noile cerințe fiind percepute mai degrabă ca o povară din punct de vedere tehnic și economic în locul creării de oportunități de realizare a unor clădiri mai performante. Sunt totuși companii sau profesioniști care au anticipat acest moment și s-au pregătit având astăzi un avantaj față de competitori, însă majoritatea actorilor din piață sunt încă nepregătiți pentru provocarea implementării conceptului nZEB în practica curentă din construcții, fiind nevoie de o adaptare, de o evoluție a modelului de afaceri actual in sector.
Green Report: Care sunt dificultățile în aplicarea legii în acest moment în România? Ele apar din cauza costurilor, din cauza birocrației, din cauza necunoașterii legii?
Ing. Horia Petran: Dificultățile în aplicarea legii țin de toate cele menționate:
(1) Costurile pentru realizarea clădirilor la standard nZEB sunt mai mari decât cele pentru realizarea unor clădiri conform practicilor (încă) actuale, dar pot fi justificate prin creșterea calității clădirii în ansamblu și a mediului interior realizat și pot fi în mare măsură „recuperate” pe durata de exploatare a clădirii, prin cheltuielile mai mici generate de consumul de energie în utilizarea clădirii; aici este nevoie de o schimbare de paradigmă sau de mentalitate de la considerarea exclusivă a costului de investiție la optimizarea investiției pe termen lung prin considerarea celui mai mic cost total pe durata de utilizare a clădirii.
(2) Birocrația contribuie la îngreunarea aplicării cerințelor nZEB, fiind necesară actualizarea cadrului legal privind calitatea în construcții și privind autorizarea lucrărilor de construcții precum și a procedurilor actuale aplicabile pentru procesul de construire; de asemenea, o parte din prevederile Legii 372/2005 ar trebui corectate sau clarificate.
(3) Necunoașterea legii – nu neapărat din ignoranță, ci și din lipsa clarității cadrului legal relativ stufos și necorelat între domenii diferite (construcții, energie, mediu) – contribuie de asemenea la dificultatea aplicării în practică a noilor cerințe, totuși în nicio situație necunoașterea legii nu este o scuză.
Green Report: Considerați că legea este aplicabilă în forma ei actuală sau ar fi necesare modificări?
Ing. Horia Petran: Legea este în principiu aplicabilă, deși sunt mai multe aspecte care ar trebui să fie clarificate sau detaliate procedural. Definiția nZEB este prevăzută în Legea 372/2005 republicată în 2020, iar definirea nZEB prin nivelurile de performanță este realizată prin O.MDRAPFE 386/2016. Modul de calcul al acestor indicatori este prevăzut prin reglementări tehnice, dintre care cea mai importantă fiind MC001-2006 care este în vigoare, dar se află în proces de revizuire de cca. 4 ani, fiind foarte aproape de momentul aprobării. După aprobarea reglementării revizuite, va exista o nouă formă a certificatului de performanță energetică (CPE) care va putea fi utilizat la verificarea îndeplinirii standardului de performanță nZEB la recepția unei clădiri, vor fi prevăzute cerințe minime de performanță energetică (inclusiv nZEB) mai ridicate, iar definirea practică a nZEB va fi mai clară și cu indicații specifice de proiectare și realizare a anvelopei clădirii și a instalațiilor aferente, pentru a facilita atingerea performanțelor energetice și de mediu interior în condiții de fezabilitate economică.
În același timp, deși modificată recent pentru a transpune prevederile directivei 2018/844/UE, în Legea 372/2015 sunt câteva aspecte care ar necesita modificări, cu referire la modul de definire a nZEB și la cadrul procedural de aplicare și de verificare a performanțelor. Definiția actuală prevede ca 30% din energia necesară ar trebui să fie produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 km de la coordonatele GPS ale clădirii, dar nu este clar stabilită modalitatea acceptată de conectare la sistemele de producere a energiei din SRE, nu sunt stabilite criterii de „eligibilitate” a energiei produse pe această „rază”, cum se realizează controlul alocării energiei produse de un anumit producător de energie în „raza” de furnizare (astfel încât să nu fie depășită capacitatea efectivă de furnizare a energiei prin cumularea valorilor contabilizate la clădirile nZEB din zona de furnizare conform definiției nZEB). Toate aceste aspecte ar trebui să fie reglementate prin colaborarea dintre autoritățile de reglementare din sectorul construcțiilor și al energiei.
Un al doilea aspect important care ar trebui clarificat se referă la întocmirea studiului privind fezabilitatea din punct de vedere tehnic, economic și al mediului înconjurător a utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență. Întocmirea acestui studiu este solicitată la toate clădirile noi/ansamblurile de clădiri noi la faza autorizării pentru executarea lucrărilor de construcții. Deși se prevede că acest studiu este parte componentă a studiului de fezabilitate (care se elaborează doar în situația obiectivelor finanțate din fonduri publice), solicitarea legală este valabilă și în cazul clădirilor de locuit unifamiliale construite din fonduri private, generând în practică dificultăți legate de efort de realizare (costuri suplimentare) în condițiile în care utilitatea acestui studiu la construirea caselor individuale nu este complet justificată, iar calitatea întocmirii unui astfel de document este în general compromisă în condițiile în care este considerat doar un document suplimentar în al cărui conținut nu se uită aproape nimeni. Studiul menționat este foarte important în contextul construirii unor obiective mari și facilitează construirea de clădiri sau ansambluri de clădiri în contextul dezvoltării durabile, facilitând abordarea integrată, interdisciplinară care este indispensabilă în aplicarea corectă a principiilor nZEB sau ale clădirilor sustenabile. Este de așteptat ca versiunea revizuită a metodologiei MC001 să aducă o serie de clarificări cu privire la verificarea cerințelor nZEB la faza autorizării lucrărilor de construcții (printr-un raport de conformare energetică elaborat de un auditor energetic pentru clădiri) și cu privire la conținutul studiului privind fezabilitatea utilizării sistemelor alternative de înaltă eficiență.
Green Report: Ce înseamnă din punct de vedere tehnic aceste construcții? Care sunt principalele criterii pe care o clădire trebuie să le îndeplinească pentru fi considerată nZEB?
Ing. Horia Petran: nZEB înseamnă o clădire cu performanță energetică ridicată în raport cu clădirile construite în mod curent până acum, la care necesarul de energie pentru asigurarea performanței energetice este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut și este acoperit în mare măsură cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere. Nivelurile de performanță sunt stabilite pentru trei parametri:
(1) consumul total maxim de energie primară (energia totală utilizată din surse neregenerabile și regenerabile, în condițiile realizării confortului interior, în conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare),
(2) emisiile maxime echivalente de CO2, aferente consumului de energie al clădirii și
(3) contribuția de minimum 30% din surse regenerabile la acoperirea necesarului de energie primară al clădirii.
Dincolo de aceste trei criterii care definesc performanța nZEB, proiectarea la nivel nZEB a unei clădirii ar trebui realizată pe principiile conceptelor de clădiri performante energetic construite cât mai ecologic și monitorizate pe durata utilizării (de exemplu: Casa Pasivă, Casa Activă, Clădiri Verzi etc.). Nu există o rețetă unică, însă există mai multe aspecte cărora trebuie să li se acorde o atenție deosebită, cu condiția prioritară de asigurare a condițiilor interioare de confort și sănătate pentru utilizatori:
- Realizarea unui nivel de izolare termică care să asigure valorile rezistențelor termice cerute pentru nZEB, inclusiv un impact minim al punților termice;
- Prevederea unor ferestre și uși exterioare cu performanță termică ridicată și permeabilitate la aer redusă; poziționarea corectă a acestora în raport cu alcătuirea constructivă a parții opace și etanșarea corectă pe contur, controlul unui factor de transmisie a energiei solare, g, adaptat la condițiile particulare ale fiecărei fațade în funcție de destinație, procentaj de vitrare, condiții de confort, orientare etc. precum și prevederea de dispozitive de protecție solară termică adecvate;
- Asigurarea unui nivel ridicat de etanșeitate la aer a anvelopei clădirii;
- Asigurarea unei ventilări adecvate a spațiului prin prevederea de sisteme de ventilare mecanică dublu flux cu recuperarea căldurii (cu eficiență termică / de recuperare ridicată și consum specific de energie electrică pentru vehicularea aerului foarte redus);
- Utilizarea inerției termice a clădirii și întocmirea verificărilor privind stabilitatea termică pentru alcătuirile constructive ușoare;
- Evaluarea și adaptarea soluțiilor de anvelopă la transferul de umiditate;
- Prevederea de sisteme adaptate corespunzător pentru încălzirea, răcirea și ventilarea aerului interior în condiții de eficiență energetică ridicată;
- Sisteme de utilizare a surselor de energie regenerabile înglobate în elementele de construcție ale anvelopei (de exemplu: celule PV în învelitoarea clădirii sau în structura unor suprafețe vitrate);
- Prevederea de elemente de stocaj a energiei termice și sau electrice produse local;
- Utilizarea materialelor ecologice sau cu impact minim asupra sănătății utilizatorilor clădirii;
- Utilizarea unor materiale și/sau soluții constructive care să permită economia circulară după terminarea duratei de viață / de exploatare a acestora.
Green Report: Cum a demarat aplicarea legii din punct de vedere al autorităților? Sunt ele pregătite pentru aplicarea legii și sancțiunilor?
Ing. Horia Petran: Din punct de vedere al autorităților există o latență în aplicarea legii, multe dintre administrațiile publice locale nefiind încă pregătite să aplice corect cadrul legal pentru implementarea prevederilor legate de nZEB. Practic, termenele anticipate prin cadrul legal ar fi trebuit pregătite procedural și comunicate eficient astfel încât intrarea lor în vigoare să faciliteze aplicarea corectă a cerințelor noi de performanță energetică. Pe de altă parte, lecțiile învățate din aplicarea întârziată a prevederilor anterioare cu privire la performanța termică a clădirilor (de exemplu prin seria de normative C107 care au fost publicate încă din anul 1997, dar aplicate în practică mult mai târziu) sunt prea puțin valorificate acum, când dinamica reglementării performanțelor energetice ale clădirilor este mult mai mare decât cea din anii ‘90.
Pe lângă necesitatea înțelegerii noilor prevederi privind nZEB, pentru introducerea în practica curentă a acestora este necesară și adaptarea procedurilor legate de asigurarea calității în construcții și autorizarea lucrărilor de construcții. Cursurile organizate de INCD URBAN-INCERC și Clusterul Pro-nZEB (dar și de alte organizații profesionale sau universități) au contribuit la o mai bună înțelegere a conceptului nZEB la nivelul factorilor de decizie participanți și reprezintă un factor cheie în pregătirea aplicării cadrului legal specific de către administrația publică. Aceasta ar trebui să reacționeze la noile prevederi legale cu responsabilitate, exigență și cu o atitudine pro-activă, astfel încât să contribuie la implementarea corectă a cerințelor standardului nZEB, începând din fazele incipiente ale proiectelor și concentrându-se pe etapa de autorizare și recepție la terminarea lucrărilor.
Green Report: Care este nivelul de implementare pentru investițiile publice?
Ing. Horia Petran: Cu siguranță că există încă obiective de investiții publice care nu îndeplinesc nivelurile de performanță nZEB, deși ar fi trebuit conform prevederilor legale. Cerințele de performanță energetică nu se verifică întotdeauna, fie din necunoaștere, fie din neputința de a asigura nivelul de finanțare cerut, fie chiar prin transmiterea din mediul politic a unor instrucțiuni clare ca proiectele să treacă, pentru a se evita un blocaj la un anumit nivel al procesului investițional. Este tot o problemă de responsabilitate și este necesar ca aceste practici să fie diminuate, iar cazurile de aplicare exigentă a prevederilor legale în ceea ce privește asigurarea nivelurilor de performanță energetică să fie cunoscute ca exemple de bună practică, contribuind astfel al dezvoltarea atitudinii responsabile. Pe de altă parte, pentru respectarea noilor cerințe de performanță este necesară asigurarea unor niveluri de investiții adecvate și corelate cu performanța obținută, fiind nevoie de actualizarea practicilor privind elaborarea caietelor de sarcini în vederea detalierii nivelurilor de performanță urmărite pentru îndeplinirea standardului nZEB.
Green Report: Care este situația aplicării acestei legi în mediul rural comparativ cu cel urban? Cum se poate construi în rural respectând standardele pentru clădiri cu consum de energie aproape zero, ținând cont de problema costurilor și de problema necunoașterii legii, a mentalităților, etc.?
Ing. Horia Petran: Situația este oarecum diferită în mediul rural, în primul rând din perspectiva respectării legislației privind calitatea și autorizarea lucrărilor de construcții. În general cred că putem vorbi de o latență și mai mare a aplicării noilor prevederi în cazul mediului rural comparativ cu cel urban. Construirea la nivel nZEB în mediul rural depinde în mare măsură de actualizarea cunoștințelor responsabililor din administrația publică locală (în special a personalului implicați în procesul de autorizare a construirii) și ar putea fi mai degrabă stimulată prin creșterea nivelului de înțelegere la nivelul beneficiarilor/ investitorilor și la nivelul profesioniștilor în construcții care sunt în contact direct cu aceștia (proiectanții și constructorii) asupra beneficiilor pe care le aduce o clădire realizată la nivel nZEB atât prin mediul confortabil și sănătos pe care îl asigură, cât și prin costul total mai mic pe termen lung comparativ cu o clădire construită conform practicilor actuale, consecință a consumului redus de energie în exploatarea clădirii. Se poate construi la nivel nZEB și cu materiale tradiționale locale, dar trebuie să se respecte anumite principii și cerințe de performanță, iar pentru a facilita acest lucru este nevoie de o înțelegere mai bună a beneficiilor nZEB și de un nivel de competențe mai ridicat la nivelul profesioniștilor implicați în proiectarea și construirea clădirilor.
Green Report: Cât de greu este pentru un dezvoltator să respecte aceste standarde? Cu ce dificultăți de confruntă?
Ing. Horia Petran: Mare parte a dezvoltatorilor imobiliari au fost luați prin surprindere de intrarea în vigoare a prevederilor privind obligativitatea construirii la nivel nZEB și încearcă să se adapteze la noile cerințe atât prin modificarea soluțiilor tehnice cu care erau obișnuiți să construiască, cât și prin adaptarea modelelor de afaceri pentru a nu suferi o diminuare substanțială a profitului. Din punct de vedere al soluțiilor tehnice adecvate pentru construirea la nivel nZEB, este nevoie de o mai bună înțelegere a caracteristicilor tehnice pentru fiecare dintre tehnologiile existente pe piață și a impactului acestora asupra performanței energetice a clădirii inclusiv asupra costului total pe durata de exploatare a acesteia. Există soluții care nu sunt foarte populare în practica curentă (de exemplu, pompele de căldură, sistemele de ventilare mecanică cu recuperarea căldurii, sisteme de utilizare a surselor regenerabile de energie atașate sau înglobate în anvelopa clădirii, sisteme de montare a ferestrelor/ușilor în linie cu termoizolație pereților), dar care pot contribui decisiv la atingerea performanțelor cerute pentru nZEB.
Pe de altă parte, costuri de investiție mai mari nu înseamnă neapărat profit mai mic la investitor sau costuri exagerat de mari pentru beneficiar, ci pot reprezenta o orientare spre calitate în execuție și costuri mai reduse în exploatare, deci costuri totale pe durata de utilizare a clădirii mai mici. În acest sens, promovarea beneficiilor unei clădiri construite la standard nZEB sau orientarea spre câștig inclusiv în perioada de exploatare a clădirii prin includerea unui contract de mentenanță la vânzarea clădirii sau apartamentului ar fi modele de afaceri care să permită implementarea sănătoasă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero sau a clădirilor sustenabile în general.
Practic, dezvoltatorii sunt puși acum în fața unei provocări care ar putea fi benefică evoluției pieței, care funcționează în baza propriilor mecanisme de cerere și ofertă, iar rezultatul acestei perioade va trebui să fie o piață mai diversificată și cu un nivel de calitate ridicat, care să ofere încredere în performanțele declarate ale produselor adecvate pentru nZEB, respectiv modele de afaceri fiabile care să conducă la realizarea de clădiri cu performanțe mai mari și cu un mediu mai confortabil și mai sănătos.
Totuși, o provocare reală pentru un dezvoltator este reprezentată de găsirea specialiștilor și a forței de muncă cu calificare adecvată, dar aceasta este o problemă a întregului sector al construcțiilor. Deși există preocupări și inițiative pentru formarea profesională a specialiștilor/proiectanților, a forței de muncă din execuție și a factorilor de decizie (de exemplu, proiectele Train to nZEB, Fit to nZEB, nZEB Roadshow) în care am dezvoltat și implementat cursuri de pregătire pentru nZEB în cadrul INCD URBAN-INCERC (Building Knowledge Hub Romania) și al clusterului Pro nZEB, eforturile făcute încă nu ating o masă critică absolut necesară pentru a schimba lucrurile în piață. Este necesar ca universitățile de profil să-și adapteze curricula accentuând capabilitățile de a realiza clădiri la standardul nZEB atât pentru a aduce în piață tineri pregătiți interdisciplinar cât și pentru a specializa/perfecționa personalul din sector pentru a acoperi integral necesarul de capacitate de proiectare și execuție pentru nZEB.
Green Report: Cum arată piața românească din punct de vedere al materialelor de construcții necesare și accesibilității lor?
Ing. Horia Petran: Pe piață există tehnologia necesară realizării de clădiri la nivel nZEB și sunt premise bune de dezvoltare ulterioară a pieței. La ora actuală sunt disponibile mai multe produse și sisteme adecvate pentru nZEB și cu performanțe mai bune decât cu 3-5 ani în urmă și cu siguranță noile cerințe de performanță energetică, respectiv cele de montare a sistemelor de producere a energiei din surse regenerabile vor genera în perioada imediat următoare o creștere a ofertei de astfel de produse și sisteme și implicit a competiției în piață, crescând accesibilitatea lor.
Pe lângă accesibilitatea materialelor / produselor de construcție și a aplicării unui sistem eficient de asigurare a calității / performanțelor acestora, rămâne problema integrării optimizate a tehnologiilor existente într-o clădire astfel încât indicatorii de performanță ai clădirii respective să se încadreze în nivelurile stabilite pentru nZEB. Și aici cheia problemei (poate chiar cea mai importantă referitor la pregătirea pieței pentru a integra conceptul nZEB) o reprezintă creșterea conștientizării și pregătirea profesională a tuturor specialiștilor pentru a asigura competențele adecvate aplicării în practică a conceptului nZEB.
1,4 miliarde de lei pentru creșterea eficienței energetice în clădirile publice
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
