Bucurestiul ocupa primul loc in cel mai recent top al oraselor poluate din Uniunea Europeana, depasind Sofia, Atena sau Roma. In aceste conditii, Bucurestiul a devenit primul oras din Romania care a fost dotat cu o retea de monitorizare a calitatii aerului.
Reteaua este alcatuita din opt statii fixe de monitorizare, trei dintre ele menite sa inregistreze posibilele poluari provenite din mediul industrial, doua de la traficul rutier, alte trei fiind statii „de fond”. Acestea din urma sunt amplasate in zonele Lacul Morii (statie de fond urban), Magurele (statie de fond suburban) si Balotesti (statie de fond regional).
8 statii fixe colecteaza date
Datele colectate de aceste opt statii fixe pot fi urmarite pe trei panouri de afisaj montate in zone aglomerate din Bucuresti si pe trei display-uri montate la Primaria Capitalei, la Ministerul Mediului si la APM Bucuresti.
Statiile masoara nivelurile de noxe, de oxizi de sulf, de ozon si monoxid de carbon, dar pot oferi date si despre cantitatea de praf sau plumb din aer. Acestea sunt dotate cu senzori si cu aparate de masura si colecteaza date de la o inaltime de patru metri fata de sol. Datele sunt relevante pentru o suprafata de trei-patru kilometri patrati.
Principala sursa de poluare – traficul rutier
Potrivit datelor colectate de statiile de monitorizare, principala sursa de poluare a Capitalei o reprezinta traficul rutier, responsabil pentru circa 70% din impuritatile din aer.
Centralele electrotermice, industria, santierele de constructii si unele instalatii de incalzire a locuintelor particulare ocupa, in ordine, urmatoarele patru locuri ale clasamentului.
Nivelurile masurate impun chiar masuri urgente, depasind pragul de alerta reprezentat de dublul nivelului maxim admis. Astfel, in 11 martie 2008, intre orele 21 si 23, statia de monitorizare din Drumul Taberei a indicat o cantitate medie de peste 400 picograme de dioxid de azot pe metrul cub de aer, cu un varf de 501, in timp ce valoarea maxima admisa prin lege este de 200, iar pragul de alerta este de 400.
„Conform legii, in atari situatii trebuie anuntate de urgenta autoritatile locale, care sa ia masuri de revenire la normal intr-un interval de maximum trei zile. Am notificat Primaria Capitalei, insa ni s-a raspuns ca fenomenul nu a avut intinderea prevazuta de lege pentru a justifica interventia de urgenta”, a declarat Nicolae Catrina, directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Bucuresti.
El a precizat ca situatia din Drumul Taberei a fost favorizata si de conditiile meteo din acea zi – fenomenul inversiunii termice si calmul atmosferic.
Masuri de scadere a poluarii
Avand in vedere calitatea precara a aerului din Capitala, APM Bucuresti a demarat un program prin care, in parteneriat cu autoritatile locale din Bucuresti, dar si cu sprijin guvernamental, vor fi luate masuri de scadere a nivelului de poluare.
Autoritatea de mediu propune masuri privind imbunatatirea conditiilor de trafic, dar are in vedere si combaterea celorlalte surse de poluare.
Planul detaliat de masuri propuse in acest sens de APM Bucuresti este in dezbatere publica, o forma finala a actului urmand sa fie definitivata la inceputul lunii mai.
