Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu au condus delegația României la Consiliul Mediu de la Luxemburg, reuniune organizată de Președinția belgiană a Consiliului UE. Pe agenda reuniunii s-au aflat mai multe deliberări legislative privind Directiva privind monitorizarea solului, Directiva de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, Directiva privind justificarea și comunicarea afirmațiilor explicite legate de mediu.
Un alt moment important în agenda Consiliului de Mediu a fost reprezentat de adoptarea Regulamentului pentru Restaurarea Naturii.
„Biodiversitatea şi protecţia naturii sunt priorităţi cheie pentru România, o țară care găzduiește valori naturale excepționale. Acesta este motivul pentru care ne-am angajat constant în elaborarea prezentului regulament. Textul final reflectă într-o mare măsură specificul nostru national”, a precizat ministrul român al Mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet.
Pe tema Propunerii de Directivă privind reziliența și monitorizarea solului, ministrul mediului, apelor și pădurilor a subliniat importanța acestei directive, în contextul în care deșertificarea influențează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole și nivelul de trai al oamenilor, punând în pericol, deopotrivă, securitatea alimentară, economia și mediul.
„România apreciază modul în care se urmărește evaluarea stării de sănătate a solului, prin stabilirea unor valori țintă ale parametrilor de sol și a unor valori de declanșare a acțiunilor necesare, în funcție de condițiile locale de mediu și de utilizare a terenurilor. În cazul siturilor contaminate, scopul măsurilor de remediere este de a elimina riscurile pentru sănătatea umană și pentru mediu, indiferent de data la care s-a produs contaminarea. Astfel, apreciem posibilitatea oferită statelor membre de a decide modul de abordare a siturilor contaminate istoric sau recent. Totodată, este esențial să continuăm să prioritizăm acțiunile legate de îmbunătățirea sănătății solurilor și să lucrăm împreună pentru a aborda provocările cu care se confruntă solurile, în condițiile climatice actuale și viitoare”, a adăugat ministrul Mircea Fechet.
În intervenția sa pe tema Propunerii de Directivă a Parlamentului European și Consiliului de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, ministrul român al mediului, apelor și pădurilor a subliniat faptul că revizuirea Directivei se concentrează pe două sectoare intensive din perspectiva utilizării resurselor: textilele și produsele alimentare.
„Referitor la deșeurile alimentare, țintele propuse sunt ambițioase și esențiale pentru promovarea durabilității, abordarea unor probleme stringente cauzate de generarea acestor deșeuri, precum și pentru contribuția la obiectivele de dezvoltare durabilă. Referitor la deșeurile textile: așa cum am menționat și la Consiliul din luna martie 2024, România se confruntă cu problema transporturilor de textile uzate, care, în fapt, sunt deșeuri. Adoptarea cât mai curând posibil a unei reglementări privind criteriile pentru încetarea statutului de deșeu va sprijini dezvoltarea unei piețe oficiale pentru textile second-hand, încurajând întreprinderile și consumatorii să participe la o astfel de piață. Acest lucru poate stimula economiile locale și poate sprijini practicile de consum durabil. România salută inițiativa stabilirii responsabilității extinse a producătorului (EPR), care va încuraja proiectarea de produse ce sunt mai ușor de reutilizat, reciclat și eliminat într-un mod ecologic”, a adăugat Mircea Fechet.
În ceea ce privește Directiva privind justificarea și comunicarea afirmațiilor explicite legate de mediu, ministrul Mircea Fechet a sublinat că este important ca afirmațiile de mediu să fie clare și justificate, să respecte consumatorul și condițiile de concurență echitabile: „Obiectivul nostru trebuie să rămână prevenirea dezinformării ecologice. Referitor la fundamentarea afirmațiilor de mediu legate de climă, este necesară asigurarea unor reguli uniforme pentru demonstrarea calității și integrității creditelor de carbon utilizate, în vederea asigurării coerenței cu legislația UE în domeniul climei”, a adăugat el.
Legat de concluziile privind cel de-al 8-lea Program de Acțiune pentru Mediu, demnitarul român a punctat că „România apreciază importanța Programului de Acțiune pentru Mediu, care a înregistrat o dezvoltare și adaptare continuă în contextul dinamicii legislative în domeniul mediului și schimbărilor climatice. Considerăm că o implementare mai puternică a legislației existente, precum și întreprinderea de măsuri suplimentare pentru continuarea integrării politicilor de mediu și climă în alte sectoare vor contribui în mod eficient la îndeplinirea obiectivelor de mediu”.
În contextul Comunicării privind obiectivul climatic al Europei pentru 2040, ministrul român al mediului a precizat:
„Noul obiectiv, indiferent de nivel, va prezenta atât o provocare, cât și oportunitatea de a intensifica ritmul dezvoltării noastre socio-economice în noul cadru inovativ al tranziției verzi și de a asigura un viitor prosper pentru cetățenii noștri. Atingerea neutralității climatice până în 2050 presupune pași îndrăzneți și acțiuni decisive. Unul dintre cele mai importante obiective este să ne asigurăm că această tranziție conduce la creștere economică. În același timp, garantarea unei tranziții juste pentru toți cetățenii, în special pentru cei vulnerabili, trebuie să rămână un element central al viitorului cadru. Acceptabilitatea socială reprezintă un element cheie în implementarea politicilor necesare pentru atingerea neutralității climatice. În acest sens, este crucial să abordăm preocupările cetățenilor și să garantăm că beneficiile economice și sociale sunt resimțite de toți”.
În cadrul schimbului de opinii în ceea ce privește comunicarea privind gestionarea riscurilor climatice, ministrul Mircea Fechet a subliniat necesitatea unui efort conjugat și coordonat pentru depășirea acestor provocări generaționale și este o responsabilitate pe care o împărtășim cu toții.
„Dezastrele determinate de schimbările climatice exercită o presiune suplimentară asupra economiei, prin pierderi de vieți omenești, daune directe, reducerea potențialului de creștere și presiunea asupra bugetelor guvernelor. Elaborarea pe baze științifice și implementarea planificată la nivel național a unor obiective strategice privind reducerea riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climei sunt acțiuni cruciale pentru populația și economiile noastre”, a concluzionat demnitarul român.
