Romanii vor sa recicleze hartia, dar cei mai multi doritori se plang ca nu au unde, recurgand in final la anunturi pe Internet.
Cum centrele de colectare din orase sunt putine la numar si, de cele mai multe ori, amplasate in zone greu accesibile, singura solutie o reprezinta persoanele fizice autorizate (PFA), care strang deseurile de la domiciliu. Cat de rentabil este, insa, sa pornesti o astfel de afacere si ce particularitati prezinta piata din Romania?
Statisticile plaseaza tara noastra pe ultimele locuri in Europa la capitolul reciclat de deseuri. Cu toate acestea, la o simpla cautare pe internet vedem ca sute de romani cauta centre de colectare pentru cele cateva kilograme de hartie stranse acasa.
In Bucuresti sunt listate doar 12 centre de colectare deseuri, pentru cele cateva sute de mii de deseuri raportate anual de Agentia pentru Protectia Mediului Bucuresti.
Pe langa acestea, activeaza mai multe firme sau PFA-uri satelit care functioneaza ca intermediari intre depozitele de deseuri de maculatura si persoanele fizice interesate sa-si vanda hartia colectata. Cele mai multe insa, dispar dupa mai putin de un an de activitate, si asta nu din lipsa de cereri din partea cetatenilor.
”Profitabil doar daca lucrezi cu tone”
Daca marile depozite se bucura de profituri anuale de cateva sute de mii de lei, investitiile pentru PFA-uri nu se justifica decat daca se intrevede speranta unei colaborari cu o editura sau tipografie din zona. Desi pe internet gasim o multime de anunturi de tipul ”colectez hartie la domiciliu”, daca apelam numerele de telefon listate, raspunsul este simplu: ”pentru cantitati mai mici de 200kg nu se merita”.
Daca cei interesati detin unul sau mai multe autovehicule utilitare, cu care pot strange cantitati de ordinul tonelor, situatia este cu totul alta. Insa tonele nu se gasesc decat la anumite institutii, care au fost deja ”vanate” de agentii mai vechi.
Micii intreprinzatori din bransa sunt constienti de paradoxul la care sunt supusi. Desi singurii dispusi si dornici sa colaboreze cu ei sunt persoanele fizice care strang cateva kilograme de ziare, reviste sau materiale publicitare primite in casuta postala, cantitatile mici pe care acestia le pot oferi abia daca acopera costul benzinei sau motorinei pentru transportor.
”Sa o luam logic. Cate kilograme poate stranga un om in casa pana sa ajunga sa-l deranjeze? 10-20, hai maxim 30 de kilograme, daca are o magazie speciala pentru asa ceva. Pai si pentru 30-40 de lei merita sa ma deplasez cu masina pana la om acasa? Mai ales daca mai sta si in celalalt capat al orasului”, se plange Marian Petrache, care a renuntat la afacerea sa de colectare dupa cateva luni, pentru ca ”era mai multa alergatura decat profit”.
