Intr-o lume care se afla in plina criza ecologica, ce mesaj transmit religiile?
La aceasta intrebare au raspuns reprezentanti ai celor 5 religii practicate in Franta.
Clerici, scriitori ori sociologi au tinut sa sublinieze ca, inca din Antichitate, era acreditata ideea ca omul face parte din Cosmos, constituind, impreuna cu natura, un tot armonios si divin.
Traditia iudeo-crestina a provocat insa o ruptura, potrivit francezilor, in legile firesti ale naturii. Ea a pus omul in centrul Universului, l-a inaltat pe un soclu „metafizic” si i-a conferit puteri depline asupra mediului inconjurator, de care abuzeaza acum din plin.
„In Biblie, Dumnezeu a creat natura si i-a incredintat-o omului, conferindu-i puteri absolute asupra-i. Pentru prima oara in istoria umanitatii, s-a creat o distanta incomensurabila intre creator si creatie. (…) Problemele actuale ale omenirii deriva din modernitate, care presupune o posibila distrugere a naturii”, a explicat scriitorul francez Andre Fievez, autorul cartii „Natura – Reprezentarile si geneza crizei ecologice”.
Odata cu Crestinismul, omul si natura "au rupt legaturile"
In traditia iudeo-crestina, omul a fost creat dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, este centrul creatiei, iar acest lucru i-a taiat legaturile cu natura, mai spun scriitorii din Franta in incercarea lor de a gasi sensul ecologiei in religia crestina.
„In Crestinism, promovarea justitiei sociale se impune prin caracterul sau evident si, tocmai de aceea, aceasta religie este deconectata de la natura. Crestinismul nu a reusit sa stabileasca o interdependenta intre om si natura, iar constiinta prezentei unui spirit inexorabil este redusa”, subliniaza scriitori francezi, Dominique Bourg si Philippe Roch, in cartea „Criza ecologica, criza valorilor?”.
Necesitatea refacerii legaturii omului cu natura apare insa din ce in ce mai des, in ultima vreme, in discursurile clericilor catolici. „Trebuie sa deschidem larg fereastra si sa vedem noua fata a lumii, cerul si pamantul, si sa invatam sa le folosim intr-un mod rezonabil. (…) Importanta ecologiei este de acum inainte indiscutabila. Trebuie sa ascultam glasul naturii si-i sa-i raspundem coerent si armonic”, declara Papa Benedict al XVI-lea in fata Parlamentului german.
Protestantii gandesc global si actioneaza local
Sensibilitatea fata de mediu este o tema prezenta si la protestanti. Ei au fost influentati, de altfel, de miscarile ecologiste initiate de personalitati ca Jean-Luc Bennahmias, fiu si frate de pastor, membru al Partidului Verzilor, in 1984, si deputat european ecologist.
Sau de catre Noel Mamere, care a fost sedus de Jacques Ellul, filosof si teolog protestant, a carui deviza era „Gandeste global si actioneaza local!”.
„Nu trebuie sa actionam neaparat pentru salvarea noastra, ci din recunostinta pentru tot ceea ce ne-a fost dat”, afirma vicepresedintele Asociatiei pentru Dezvoltare Durabila din sanul Federatiei Protestante din Franta.
„Iubiti animalele!”, spun iudaicii
„Legea iudaica aduce in discutie probleme ecologice majore, actuale, cum ar fi prevenirea distrugerii mediului inconjurator, dragostea fata de animale, conservarea resurselor naturale, poluarea sau fragilitatea solului”, scrie, intr-un studiu, Manfred Gerstenfeld, expert si consultant israelian in ecologie.
Unul dintre punctele sensibile, si actuale, ale omenirii, regasit si in credinta iudaica il reprezinta uciderea animalelor, mai ales pentru blana. Legea iudaica adopta o atitudine pozitiva fata de animale, iar daca un animal este totusi ucis, din nevoia de hrana a omului, el nu trebuie sa sufere.
Iudaicii nu concep sa asiste la spectacole cum ar fi corrida, deoarece „aceasta manifestare apartine unor indivizi cruzi, fara valori culturale”, potrivit rabinului-sef al Israelului, Ovadia Yossef. Tora interzice luxul si sustine ca oamenii au obligatia sa respecte mediul inconjurator, luand din natura doar atat cat au nevoie ca sa supravietuiasca.
Budismul, religia naturii
„Un adevarat budist este, in primul rand, un adevarat ecologist. Acest principiu etic se sprijina pe interdepedenta si solidaritatea tuturor fiintelor, iar aceasta interdependenta reprezinta un concept major in ecologie”, spune Jacques Brosse, filosof si istoric al crestinismului, convertit la budism, care condamna violenta in toate formele ei de manifestare.
In budism, nu vorbim nici despre rau, nici despre bine.
Animalele sunt indispensabile echilibrului planetei. Ele nu trebuie vanate, nici abatorizate, iar vivisectia este de neconceput. In plus, niciun arbore nu trebuie taiat, apele trebuie sa ramana curate, deoarece vegetatia si omenirea nu sunt separabile.
Care este motivul crizei actuale? „Lacomia”, afirma Tampalawela Dhammaratna, vicepresedintele Organizatiei Mondiale a Budistilor, care mai spune ca avem nevoie de o planeta armonioasa, iar pentru a salva lumea este nevoie de morala si educatie, si nu de materialism.
Indemnul lui Mahomed: Macar in ultimul ceas planteaza un copac!
In 2010, Printul Charles, aparator infocat al mediului inconjurator, invita oamenii sa se inspire si din preceptele islamului care promoveaza o legatura de netagaduit intre natura si om.
„In Coran, oamenii si natura sunt parte integranta a unei constiinte vii”, explica Mustapha Cherif, profesor si ganditor algerian, stabilit in Franta. Coranul spune ca ecosistemele sunt interdependente, iar daca natura sufera, va suferi si omul.
„Cultura musulmana incurajeaza dezvoltarea spatiilor verzi, iar dragostea de patrie presupune si atasamentul neconditionat fata de Terra. Mahomed a spus ca, macar cu o clipa inaintea mortii, ar trebui sa plantam un copac, iar salvarea planetei si a omenirii este datoria oricarui musulman”, a subliniat Mustapha Cherif.
