Problemele de mediu si disponibilitatea resurselor naturale sau a apei se claseaza pe primele pozitii in topul celor mai importante 50 de riscuri globale identificate de raportul World Economic Forum Global Risks 2013. In acest context, conform studiului Ernst&Young (EY) Do you need a Chief Resource and Energy Officer, e imperios necesara promovarea functiei de management al resurselor la nivelurile de management cele mai inalte ale companiei. Cu o perspectiva globala si misiunea de a gestiona strategic riscul privind resursele, functia ar putea fi denumita Chief Resource and Energy Officer (CREO)
CREO: un rol nou sau doar o extensie a unuia existent?
Exista, in prezent, o serie de factori care ingreuneaza managementul strategic al resurselor si energiei. Pe masura ce companiile se dezvolta, complexitatea lor operationala creste, de cele mai multe ori, mai repede decat aptitudinile sau capacitatea de a tine pasul cu schimbarile. Acest aspect devine dificil de supravegheat de managerii foarte ocupati, in plus fata de responsabilitatile lor traditionale.
Lacunele de cunostinte specifice si asumarea deficitara de responsabilitati pot duce la o intelegere fragmentara a nevoilor generale de resurse ale intregii companii. Un COO, de pilda, responsabil cu gestionarea infrastructurii fizice a unei uzine si a flotei de vehicule, poate asigura plata facturilor de energie pentru un centru de date, insa nu va sti sa modifice arhitectura unui centru de date, asa cum ar sti sa o faca un Chief Information Officer, deoarece nu detine know-how-ul necesar.
Absenta pozitionarii la un nivel de management superior a gestionarii acestor aspecte multifunctionale poate duce la ratarea unor oportunitati de reducere a consumului de energie, de crestere a eficientei si de reducere a costurilor.
Conceptul de CREO – ca pozitie formala in ierarhia companiei – este unul recent, dar intr-o evolutie rapida. Inainte de anul 2000, putine mentionari ale „chief resource officer ” puteau fi gasite in publicatiile importante din SUA. Chiar si astazi, printre cei peste 225 de milioane de membri ai LinkedIn, cea mai mare retea de socializare profesionala din lume, mai putin de 60 de persoane declara ca ocupa aceasta pozitie, chiar si dintre acestea multe facand referire, de fapt, la resursele umane, si nu la cele naturale”, spun reprezentantii EY.
Responsabilitatile unui CREO ar putea fi preluate, intr-o prima instanta, de catre una sau mai multe pozitii superioare de management, cum ar fi: directorul operational (Chief Operations Officer – COO), directorul financiar (Chief Financial Officer – CFO), Chief Sustainability Officer (CSO) sau de catre directorul executiv de aprovizionare (Senior Supply Chain Executive), implicand extinderea corespunzatoare a competentelor si responsabilitatilor acestora.
Modele CREO
Rezultate studiului EY arata ca o varietate de modele CREO sunt pe cale sa apara in diverse industrii si structuri organizationale. Obiectivul comun, chiar daca implica o combinare de mai multe functii, este de a oferi posibilitatea managementului resurselor – de la materiile prime din lantul de aprovizionare, pana la tehnologiile verzi in constructii si managementul datelor din companie sau raportarea catre stakeholder-ii organizatiei.
Daca nu este o pozitie de sine statatoare in ierarhia companiei, pozitia de CREO poate fi asumata de alte pozitii din top management, prin extinderea de responsabilitati ale Chief Sustainability Officer (CSO), Chief Operations Officer (COO) sau Chief Financial Officer (CFO).
Chiar daca pozitia de CREO nu a fost inca asimilata in experienta companiilor, reprezinta insa un rol suplimentar care trebuie asumat de catre una sau mai multe dintre pozitiile executive. Avand in vedere riscurile in crestere asociate volatilitatii resurselor, directorii executivi si liderii din companii nu ar mai trebui sa se intrebe daca e sau nu cazul sa prioritizeze aceste subiecte, ci ar trebui sa raspunda la intrebarea <<cine va lua aceasta initiativa, cand si cum>>”, au adaugat reprezentantii EY.
