Energia verde – ce este și cum se dezvoltă în România

Energia verde este energia care poate fi produsă printr-o metodă și dintr-o sursă care nu provoacă daune mediului natural. Energia verde este electricitatea produsă cu emisii semnificativ mai mici de dioxid de carbon comparativ cu combustibilii fosili. Sursele care au un impact redus sau inexistent asupra amprentei de carbon globale sunt considerate „verzi”.

Care este diferența dintre energia verde și energia regenerabilă?

Și care este diferența dintre energia verde, energia regenerabilă și energia curată? Deseori acești termeni sunt folosiți interschimbabil, însă există unele diferențe.

Un lucru pe care energia verde, energia curată și energia regenerabilă îl au în comun este faptul că sunt din ce în ce mai folosite pentru a produce electricitate și pentru a renunța treptat la combustibilii fosili, precum cărbunele și gazele naturale, care reprezintă una dintre cauzele principale ale schimbărilor climatice.

Termenii „energie verde” și „energie regenerabilă” sunt adesea folosiți ca sinonime, însă există o diferență esențială (și uneori confuză) între ele. Deși majoritatea surselor de energie verde sunt și regenerabile, nu toate sursele de energie regenerabilă sunt considerate complet „verzi”.

Energia regenerabilă provine din surse care se regenerează constant și natural (de aici și denumirea), cum ar fi energia eoliană și energia solară. Energia regenerabilă mai este numită și energie durabilă.

O sursă de energie regenerabilă poate să nu fie considerată „verde” dacă, de exemplu, sunt asociate emisii de carbon cu procesele utilizate pentru a genera acea energie – cum ar fi construcția infrastructurii.

CITEȘTE ȘI: Cum să economisești cu panourile fotovoltaice: sfaturi și trucuri

Tipuri de energie verde

Energia solară este o energie regenerabilă produsă din lumina soarelui, deci este și o energie intermitentă. Ea valorifică energia solară în două moduri: cu tehnologie fotovoltaică și cu tehnologie termică. Energia solară fotovoltaică transformă razele soarelui în electricitate cu ajutorul plăcilor sau panourilor fotovoltaice, în timp ce energia solară termică este folosită în general pentru încălzirea fluidelor – cum ar fi apa menajeră.

Energia eoliană depinde de intensitatea vântului. Ea este obținută din turbine, numite turbine eoliene sau aeroturbine, care transformă energia cinetică a vântului în energie electrică.

Energia hidraulică sau hidroelectrică transformă energia cinetică a apei în electricitate prin intermediul centralelor hidroelectrice. La fel ca energia eoliană sau solară, energia hidroelectrică este intermitentă: depinde de debitul de apă (baraje, râuri, pâraie etc.) și de cantitatea de precipitații. Cu alte cuvinte, cu cât un an este mai secetos, cu atât se produce mai puțină energie hidroelectrică, și invers.

Energia geotermală este un proces care valorifică căldura naturală a Pământului și o transformă în energie. Este una dintre puținele surse de energie regenerabilă care nu este intermitentă și, prin urmare, nu depinde de condițiile atmosferice.

Biomasa este folosită pentru a produce electricitate și combustibil (de exemplu, biogaz) din căldura generată de arderea plantelor sau a deșeurilor organice de origine animală, sau din fermentarea acestora. Energia provenită din deșeuri vegetale are avantajul de a fi neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon. Practic, arderea deșeurilor vegetale eliberează tot atâta CO₂ cât absorb plantele prin fotosinteză. 

CITEȘTE ȘI: Programul Casa Verde Fotovoltaice 2025 – Buget record anul acesta

Este important de știut că biomasa este considerată sursă de energie regenerabilă doar atunci când consumul său este mai mic decât rata de regenerare. Cele două metode principale de producție sunt:

• Biomasă prin combustie pentru producerea de electricitate: în timpul arderii, deșeurile organice (lemn, resturi agricole, deșeuri menajere) produc căldură și electricitate.
• Biomasă prin metanizare pentru producerea de biogaz: în timpul fermentării, deșeurile organice (domestice, agricole, agro-industriale) sunt transformate în biogaz.

CITEȘTE ȘI: Casa Verde 2025: Beneficiarii primesc 30.000 de lei pentru baterii de stocare

Energia verde în România

România are un potențial uriaș în domeniul energiei regenerabile, însă interesele politice și gestionarea defectuoasă riscă să împiedice valorificarea reală a acestuia. 

Până în 2050, țările din Uniunea Europeană trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declara că în 2023 România va avea o capacitate de producție de energie electrică aproape de zece ori mai mare față de 2022. În realitate, conform experților consultați de PressOne, o mare parte din capacitatea totală de producție energetică a României există doar pe hârtie.

Acest lucru se întâmplă și din cauză că proiectele pentru noi capacități de producție de energie verde sunt încă în așteptarea semnăturilor, conform informațiilor publicate de jurnaliștii PressOne anul trecut.

România s-a angajat, la Bruxelles, ca până în 2030 să asigure 36,2% din consumul total de energie din surse regenerabile.

România ar putea să își crească capacitatea de producție din surse regenerabile și, implicit, ponderea energiei verzi în mixul energetic, cu ajutorul fondurilor europene. Este vorba despre investiții energetice prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar și despre fondurile din Fondul pentru Modernizare.

Peste 40% din electricitatea produsă în România în 2022 a provenit din surse regenerabile (hidro, eolian, fotovoltaic, biomasă).

Experta în energie Corina Murafa spune că, spre deosebire de alte țări europene, „România este mult mai bine poziționată pentru a dezvolta capacități regenerabile”, dar pentru ca acest lucru să devină realitate, statul trebuie să decidă clar în ce direcție vrea să meargă. „Trebuie să răspundem unor întrebări-cheie, precum rolul energiei nucleare și al gazului, pentru că nu putem fugi după doi iepuri deodată.”

„Avem acum o țintă colectivă, la nivel european, pentru 2030: ca 42% din consumul total de energie, nu doar de electricitate, să fie acoperit din surse regenerabile. 42% la nivelul întregii Uniuni Europene. 

Ținta de 30%, care fusese stabilită pentru 2020, am depășit-o, ajungând undeva la 32% din consumul total de energie. Și aici intră și încălzirea, care este în mare parte bazată pe combustibili fosili. La fel și transporturile”, spune experta pentru sursa citată.

CITEȘTE ȘI: Locuitorii de la bloc își vor putea monta panouri fotovoltaice

Mituri și adevăruri despre energia verde

Electricitatea verde, generată din surse regenerabile precum vântul, soarele și apa, joacă un rol din ce în ce mai important în peisajul energetic actual. Pe măsură ce preocupările legate de schimbările climatice și necesitatea unor surse sustenabile de energie se intensifică, importanța electricității verzi în tranziția către un viitor cu emisii nete zero devine esențială. Totuși, există multe mituri legate de electricitatea verde, iar aceste concepții greșite distorsionează percepția publică și încetinesc tranziția ecologică.

Dar cât din ceea ce auzim despre electricitatea verde este realitate și cât este ficțiune?

Mit: Electricitatea verde este prea scumpă

Adevărul:
Percepția că electricitatea verde este inaccesibil de scumpă este din ce în ce mai falsă. Progresele tehnologice recente au redus semnificativ costurile surselor regenerabile de energie. Energia solară și cea eoliană, în special, au înregistrat scăderi dramatice de preț în ultimul deceniu. Aceste reduceri sunt rezultatul îmbunătățirii eficienței, al creșterii producției la scară largă și al inovației tehnologice.

Mai mult, subvențiile și stimulentele guvernamentale contribuie la accesibilizarea electricității verzi. Multe țări oferă reduceri de taxe, granturi și alte forme de sprijin pentru a încuraja utilizarea energiei regenerabile, reducând astfel costurile inițiale pentru consumatori și companii.

Pe termen lung, electricitatea verde este adesea mai avantajoasă financiar decât combustibilii fosili. Costurile operaționale ale sistemelor regenerabile sunt mai mici, iar acestea oferă protecție împotriva fluctuațiilor de preț ale combustibililor convenționali. Investițiile în energie verde pot duce la economii semnificative în timp, făcându-le o alegere înțeleaptă din punct de vedere financiar.

CITEȘTE ȘI: Case pasive în România – ce sunt și cum funcționează

Mit: Electricitatea verde nu este fiabilă

Adevărul:
Mitul privind lipsa de fiabilitate a electricității verzi își are originea în provocările inițiale ale tehnologiilor regenerabile. Între timp, însă, au fost înregistrate progrese semnificative, care au făcut ca aceste surse să fie extrem de fiabile în prezent.

Unul dintre progresele cheie este eficiența crescută a surselor regenerabile precum energia solară și cea eoliană. Aceste tehnologii pot produce cantități constante și considerabile de energie. 

De asemenea, intermitența (caracterul discontinuu) al acestor surse este compensată din ce în ce mai eficient prin previziuni meteorologice avansate, care ajută la integrarea energiei regenerabile în rețelele electrice.

Un alt factor important este tehnologia de stocare a energiei. Evoluția bateriilor – în special a celor litiu-ion – permite stocarea eficientă a energiei în perioadele cu producție ridicată, energie ce poate fi apoi utilizată atunci când producția este mai mică. Astfel, se asigură o alimentare constantă și fiabilă.

În plus, rețelele inteligente (smart grid) permit o gestionare mai eficientă a distribuției energiei. Acestea pot răspunde în timp real la modificările cererii și ofertei, echilibrând mai bine fluxurile de energie din surse multiple.

Mit: Energia verde nu aduce beneficii reale pentru mediu

Adevărul:
Contrar ideii că energia verde are un impact redus asupra mediului, dovezile arată clar că aceasta aduce beneficii majore, în special în reducerea emisiilor de carbon și în protejarea ecosistemelor.

În primul rând, reducerea amprentei de carbon datorată surselor regenerabile este semnificativă. Sursele precum energia solară, eoliană și hidroelectrică emit puține sau deloc gaze cu efect de seră în timpul funcționării.

De aceea, tranziția către surse regenerabile este esențială în lupta împotriva schimbărilor climatice. Potrivit IPCC (Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice), trecerea la energie regenerabilă este crucială pentru a menține creșterea temperaturii globale sub pragul critic de 1,5°C.

În plus, proiectele de energie verde tind să aibă un impact redus asupra mediului în comparație cu proiectele pe bază de combustibili fosili. De exemplu, fermele solare pot fi instalate pe acoperișuri sau pe terenuri agricole, fără a ocupa spații noi. Fermele eoliene, atunci când sunt bine planificate, pot coexista cu activități agricole sau marine.

Adoptarea energiei verzi reduce poluarea aerului și a apei, poluare care provine în mod direct din arderea combustibililor fosili. Astfel, se contribuie la ecosisteme mai sănătoase și la creșterea biodiversității.