Europa continuă să recupereze destul de puțin din materialele pe care le folosește în economia sa circulară. Dacă ne uităm spre România, țara noastră nu stă nici ea grozav, ba chiar se află la coada clasamentului țărilor europene. Nu este însă totul lipsit de speranță: Comisia Europeană lucrează la o nouă legislație privind economia circulară (Circular Economy Act), iar în România se fac investiții care ne-ar putea ajuta în următorii ani.
Uniunea Europeană procesează anual aproximativ 8 miliarde de gigatone de materiale, însă numai 12% dintre acestea provin din reciclare, înregistrându-se o chiar o ușoară scădere în anii pandemiei de COVID-19 (2020 – 2021).
În ceea ce privește materiile prime critice, procentul este neglijabil de mic – de aproximativ 1%, după cum a subliniat dr. Wolfgang Trunk, responsabil de politici privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în cadrul Comisiei Europene.
Dintre aceste materiale, aproximativ 2 gigatone de deșeuri sunt generate în UE și, dintre acestea, cam 50% sunt deșeuri municipale.
Potrivit lui Trunk, care a furnizat datele, Comisia estimează în prezent că 40% din deșeurile din ambalaje de plastic sunt reciclate, însă procentul ar putea să scadă după ce metodologia de calcul va fi ajustată.
Potrivit UE Monitor, valoarea totală a comerțului (importuri plus exporturi) de materii prime între UE și restul lumii aproape că s-a triplat din 2002, exporturile crescând mai repede decât importurile.
Cu toate acestea, UE continuă să importe mai mult decât exportă. În 2021, acest lucru a dus la un deficit comercial de 35,5 miliarde de euro.
„În privința echipamentelor electrice și electronice, avem deja o rată de reciclare destul de bună, însă doar atunci când acestea sunt colectate separat. Problema majoră este că gospodăriile păstrează multe dintre aceste echipamente, cum ar fi telefoanele vechi, și nu le duc la punctele de colectare. Aceasta este situația actuală”, a spus dr. Trunk, într-o prezentare organizată de WeThink, pe tema economiei circulare.
Raportul de avertizare timpurie publicat anul trecut arată performanțele slabe ale multor state membre în ceea ce privește ratele de reciclare pentru deșeuri municipale și de ambalaje:
„Majoritatea, adică 18 state membre, nu îndeplinesc obiectivele directivei, ceea ce este alarmant”, a subliniat Trunk.
România este printre statele aflate în risc de a rata țintele pentru ambele obiective.
Însă trebuie ținut cont și apariția ulterioară a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), care a intrat în funcțiune la 30 noiembrie 2023, și care ar putea evidenția progresul începând cu raportarea pentru anul 2024.
Recomandările din partea Comisiei pentru statele membre sunt legate de extinderea capacității de colectare separată a bio-deșeurilor,
o obligație care în acest moment este respectată de prea puține dintre administrațiile locale din România.
„Din ianuarie anul acesta, este obligatoriu ca statele membre să colecteze separat bio-deșeurile.
De asemenea, trebuie să dezvoltăm capacitățile de tratare a bio-deșeurilor și să ne concentrăm pe soluții durabile, cum ar fi producerea de biogaz și compostarea”, a mai spus Trunker.
Europa nu se mai concentrează însă doar pe reciclare și compostare, ci pe prevenția apariției deșeurilor, pe pregătirea pentru reutilizare și reciclare, conform legislației.
În acest moment, incinerarea cu recuperare de energie sau alte operațiuni de recuperare ocupă un loc important în ierarhia deșeurilor față de operațiunile de eliminare.
Trunker a subliniat însă că „transformarea deșeurilor în energie ar trebui să fie limitată la fracțiunea cu adevărat nereciclabilă (adică trebuie demonstrat că deșeurile nu ar fi putut fi prevenite, pregătite pentru reutilizare sau reciclate). Acest lucru este esențial de asigurat”.
Planul de acțiune al CE
Comisia Europeană lucrează la un nou Circular Economy Act, despre care Trunk a spus că ar trebui să fie gata în 2 ani și care va însemna legislație europeană în domeniu și nu doar comunicare pe această temă.
Una dintre priorități este aceea ca autoritățile să creeze premisele pentru ca materialele reciclate să devină mai atractive decât materiile prime virgine, ceea ce nu se întâmplă în prezent.
O evaluarea a impactului este, de asemenea, în lucru în sisteme precum responsabilitatea extinsă a producătorului, în nămolurile de epurare pentru recuperarea eficientă a fosforului. Dar se lucrează și pentru reglementarea mai eficientă în domeniul deșeurilor biologice, deșeurile din construcții și demolări și la o legislație mai concretă pentru deșeurile din electronice și electrocasnice.
Cifrele economiei circulare în România și UE
Una dintre problemele Româniai a fost aceea că investițiile private și valoarea adăugată brută legată de sectoarele economiei circulare nu au fost semnificative.
Dacă în 2012 – 2013, valoarea lor anuală era de 600 de milioane de euro, în vârful a fost atins în 2014 – cu 1,3 miliarde euro. Ultimele cifre disponibile ale Eurostat arată o valoare a investițiilor de 1,09 miliarde euro în 2021.
Cu pași mici, numărul angajaților români în sectoare ale economiei circulară a crescut de la 84 de mii în 2015 la 91 de mii în 2021, potrivit datelor Eurostat. În același timp, în Uniunea Europeană, numărul acestora a crescut, în aceeași perioadă de la 3,8 milioane la aproape 4,3 milioane de angajați.
În septembrie 2022, România a adoptat o Strategie pentru Economia Circulară.
#reciclare #economiecirculara #recycling #circulareconomy #legislatieUE #EUlaw #biodeseuri #biowaste #waste #wastemanagement #wasteprocessing #capacitatedereciclare
