Apa fluviului Dunărea are o calitate bună, însă deversarea deșeurilor rămâne o problemă stringentă ce afectează mediul înconjurător şi ecosistemul, avertizează specialiştii care au efectuat măsurători ai parametrilor cursului de apă, prin intermediul iniţiativei Stropderoua.ro, demarată în vara anului trecut.
Calitatea apei a fost testată în oraşele Drobeta-Turnu Severin, Zimnicea, Turnu Măgurele, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Tulcea, Brăila şi Galaţi. Ulterior, testele vor fi realizare şi pe afluenţii Dunării, arată Agerpres.
„Am pornit acest proiect pentru că, aşa cum bine ştim, dejecţiile şi, în general, toate resturile de plastic, compuşi chimici sau petrolieri ajung în mări şi oceane de pe cursurile de apă cele mai neînsemnate. Astfel, cu ajutorul unor senzori, am măsurat şase tipuri de parametri relevanţi în ce priveşte gradul de poluare, pentru a înţelege unde şi de ce apare poluarea şi mai ales care este influenţa factorilor umani si economici asupra calităţii apelor: potenţialul de hidrogen al apei (pH); oxigenul dizolvat în apă (DO); conductivitatea electrică a apei (EC), potenţialul de reducere a oxidării apei (ORP); temperatura apei (temp) şi opacitatea sau lipsa de transparenţă a apei (turbiditate)„, susţin reprezentanţii Stropderoua, citaţi de Asociaţia MaiMultVerde.
Conform specialiştilor, vestea bună, după aceste prime măsurători, este că apa pe Dunăre are o calitate bună, „dar asta nu pentru că fluviul ar fi curat, ci pentru că Dunărea este o apă curgătoare”. „Deşeurile pe care le poartă fie se strâng pe maluri, fie ajung în mare, dar asta nu înseamnă că ele nu există, ci că ele călătoresc. Vestea mai puţin bună este ca probele au indicat o valoare mare a temperaturii. Canicula cu care ne confruntăm ar putea conduce, pe termen lung, la o înlănţuire de efecte nedorite. Astfel, dezvoltarea în exces a plantelor şi a microorganismelor poate avea ca rezultat scăderea oxigenului dizolvat din apă şi mai apoi „sufocarea” peştilor„, menţionează sursa citată.
Din datele centralizate reiese faptul că sursele de poluare sunt dintre cele mai diverse şi mai greu identificabile.
„O apă care iese dintr-o mină de cărbune abandonată are, spre exemplu, un pH de 2. Deversarea deșeurilor rezultate din construcţii sau curăţarea de terenuri, chiar dacă aduce un surplus de materie organică în cursurile de apă, poate fi nocivă. Microorganismele care descompun materia organică reuşesc să consume mari cantităţi de oxigen din apă„, se arată în analiză.
Microplasticul, problemă de mediu
Microplasticul rămâne cea mai mare problemă, fiind cel mai greu de controlat aspect al poluării cu plastic al apelor. „Acele bucăţi minuscule de plastic ajung să fie ingerate de peşti, ajungând prin intermediul lor în farfuriile noastre. Posibilele efecte devastatoare ale microplasticului pe care îl consumăm fără ştire sunt nenumărate – de la blocarea şi de deteriorarea aparatului digestiv, la eliberarea substanţelor chimice toxice în organism, şi până la asimilarea acestor substanţe de către organe şi ţesuturi„, explică specialiştii.
Senzorii utilizaţi de măsurători sunt înglobaţi într-un proiect gândit să fie mobil, care are rolul de a măsura calitatea apei oriunde în România. Datele colectate din cele zece oraşe dunărene sunt înregistrate pe platforma www.stropderoua.ro.
În viziunea activiştilor de mediu, ar fi indicat ca testarea Dunării să se facă în mod periodic în puncte fixe ale apei, în special în locurile unde localnicii identifică peşti morţi sau pete suspecte pe apă sau albia râului.
„Poluarea cu plastic a oceanului planetar reprezintă una dintre cele mai grave probleme de mediu la nivel global, organisme internaţionale estimând că, până în anul 2050, este posibil să avem în ape mai mult plastic decât peşte. De acest fenomen sunt afectate toate statele europene, singura diferenţă între noi şi ele fiind că, în România, problema nu este tratată ca o prioritate. Avem nevoie de acţiune imediată din partea autorităţilor competente„, a declarat, pentru Agerpres, Marta Popescu, coordonatoarea Programului „Cu Apele Curate” din cadrul Asociaţiei MaiMultVerde.
În noiembrie 2021, au fost măsuraţi parametrii ce pot indica ape poluate pe cinci râuri din Transilvania (Mureş, Târnava, Olt, Vulcaniţa şi Durbav), iar în urma probelor prelevate şi a măsurătorilor efectuate din apele de suprafaţă, au fost identificate valori crescute ale unor parametri ce pot indica o uşoară poluare pentru râul Târnava, în zona localităţii Mihalţ. De asemenea, a fost identificat un posibil poluator, respectiv o deversare a unei substanţe cu miros înţepător. În plus, s-au semnalat parametri ieşiţi din grafic pe râul Olt, în zona localităţii Feldioara.
Totodată, în cazul apei potabile s-au observat depăşiri ale nitriţilor şi nitraţilor aproape în fiecare probă prelevată din puţuri sau fântâni, „ceea ce indică faptul că pânza freatică este afectată de agricultură sau de grajduri impropriu amenajate„.
