Industria romaneasca, cu exceptia celei extractive, si-a redus cu aproape 85% cantitatea de deseuri in patru ani, ajungand de la 128.584.000 tone, in 2005, la 18.696.000 tone, in anul 2008, arata cele mai recente date oficiale. Cifrele reflecta atat deseurile nepericuloase generate de principalele activitati economice, cat si deseurile periculoase.
Incepand cu anul 2005, cantitatea de deseuri generata de producerea energiei electrice si termice a condus la o crestere a cantitatii globale. Acest lucru s-a datorat faptului ca, in anul 2004, s-au infiintat SC Complexul Energetic Rovinari SA, SC Complexul Energetic Turceni SA si SC Complexul Energetic Craiova SA, prin reorganizarea Societatii Comerciale de Producere a Energiei Electrice si Termice Termoelectrica SA si a Companiei Nationale a Lignitului Oltenia SA Targu-Jiu.
Ulterior, restructurarea activitatii de producere a energiei electrice si termice pe baza de lignit (prevazuta de HG nr. 103/2004) a condus la o restrangere a activitatii in acest domeniu de activitate, determinand si o scadere puternica a cantitatilor de deseuri nepericuloase generate.
Legislatia romaneasca reglementeaza cantitatile si conditiile de depozitare ale deseurilor industriale in functie de impactul lor asupra mediului. Pe langa prevederile existente, Directiva 2008/98 va fi transpusa in legislatia nationala pana in luna decembrie a acestui an.
Mai putine deseuri periculoase
Deseurile periculoase generate in anul 2008, in cantitate de aproape 435.000 tone, au reprezentat circa 0,3% din totalul deseurilor generate (inclusiv deseuri din industria extractiva). Majoritatea acestora au fost eliminate prin depozitare, coincinerare sau incinerare in instalatiile proprii ale generatorilor sau in instalatii specializate apartinand operatorilor privati. Prin natura lor, deseurile periculoase au cel mai mare impact potential asupra mediului inconjurator si sanatatii populatiei. Tinand cont de proprietatile lor specifice (de exemplu inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), activitatile de gestionare a deseurilor periculoase trebuie sa fie abordate intr-un mod riguros.
In perioada 2004-2008, cantitatile de deseuri periculoase generate de principalele activitati industriale au scazut ca urmare a investitiilor in retehnologizarea fabricilor si a sistemelor de productie.
„Poluatorul plateste“… daca e prins
Potrivit legislatiei romanesti, gestionarea deseurilor de productie generate de operatorii economici intra in responsabilitatea acestora, in conformitate cu principiul „poluatorul plateste“ sau, dupa caz, producatorilor, in conformitate cu principiul „responsabilitatii producatorului“.
Toate aceste principii risca sa ramana doar vorbe goale, atata timp cat marii poluatori din Romania scapa nesanctionati in urma deciziilor favorabile ale instantelor judecatoresti. Situatia a fost semnalata in luna iunie chiar de comisarului general al Garzii Nationale de Mediu (GNM), Silvian Ionescu. El a declarat, la acel moment, ca a cerut sprijinul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) si are in vedere modificarea legislatiei pentru ca protectia mediului sa fie inclusa in conceptul de securitate nationala. Printre marile companii sanctionate de GNM anul acesta se numara rafinaria Lukoil Romania, combinatul Sidex Galati, Petrom, intreprinderea Romplumb si combinatul Azomures. Potrivit legislatiei, deseurile de productie trebuie gestionate in conformitate cu prevederile autorizatiilor de mediu. Societatile industriale pot realiza activitatile de gestionare a deseurilor cu mijloace proprii sau contractand serviciile unor firme specializate.
Depozitarea deseurilor industriale
In urma inventarierii depozitelor pentru deseuri industriale, in anul 2004, in Romania existau 233 de depozite: 169 de depozite pentru deseuri industriale, 43 de batale pentru depozitarea deseurilor periculoase din industria extractiva a petrolului si 21 de iazuri de decantare pentru depozitarea deseurilor din industria extractiva a minereurilor.
Dintre cele 169 de depozite pentru deseuri industriale inventariate, 20 sunt conforme cu prevederile Directivei 1.999/31/CE si vor continua sa functioneze pana la epuizarea capacitatii (patru pentru deseuri periculoase si 16 pentru deseuri nepericuloase si inerte).
Celelalte 149 de depozite urmau sa sisteze depozitarea etapizat in perioada 2006-2009, cu exceptia celor pentru care Romania a obtinut perioade de tranzitie, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeana.
Astfel, pana anul trecut a fost sistata activitatea a 126 de depozite neconforme. Dupa 16 iulie 2009, au functionat 46 de depozite pentru deseuri industriale periculoase si nepericulose, din care: 7 depozite pentru deseuri industriale periculoase: 6 depozite conforme ale operatorilor economici care isi depoziteaza propriile deseuri (SC Automobile Dacia Pitesti, SC Daewoo Automobile Craiova, ALRO Slatina, Silcotub Zalau, SC Ductil Steel SA Buzau si SC Terapia SA Cluj-Napoca) si un depozit zonal, conform, operat de SC Vivani Salubritate SA Slobozia, care presteaza servicii pentru terti; 16 depozite conforme pentru deseuri nepericuloase si inerte.
