Din Amazonia până la pădurile din Africa şi Asia de Sud-Est, defrișările pe scară largă ameninţă să reducă precipitaţiile la tropice, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Riscul este cel mai acut în bazinul fluviului Congo, care se confruntă cu ameninţarea unei defrişări rapide în următorii ani. Cercetătorii avertizează că precipitaţiile din această zonă ar putea fi reduse cu 10% până la sfârşitul secolului.
„Am putea ajunge la un punct în care pădurile tropicale să nu se mai poată reface„, a avertizat autorul principal al studiului, Callum Smith, de la Universitatea din Leeds.
Folosind date din satelit colectate între 2003 şi 2017 în regiunile tropicale din Amazonia, bazinul fluviului Congo şi Asia de Sud-Est, Smith şi colegii săi au descoperit că defrişările pe scară largă perturbă ciclul apei şi duc la o reducere semnificativă a precipitaţiilor, cele mai mari pierderi având loc în timpul anotimpurilor ploioase.
Arborii eliberează vapori de apă prin frunzele lor, ceea ce poate provoca precipitaţii localizate.
Cu toate acestea, cercetări anterioare privind defrişările la scară mică au sugerat că acestea ar putea, dimpotrivă, să crească precipitaţiile în anumite zone.
La scară mai mare însă, există „mai puţină umiditate care se întoarce în atmosferă, ceea ce reduce precipitaţiile„, a confirmat Smith.
El face apel la creşterea eforturilor de conservare, întrucât cercetările au arătat că refacerea unor mari păduri distruse ar putea inversa parţial fenomenul.
În bazinul Amazonului, cel mai mare biom tropical din lume, schimbările climatice, asociate defrişărilor, ridică temeri privind un „punct critic” în care pădurea tropicală va trece la o stare asemănătoare savanelor, avertizează oamenii de ştiinţă.
În timp ce importanţa pădurilor tropicale pentru clima globală nu mai trebuie dovedită (acestea absorb şi stochează masiv carbonul care încălzeşte planeta), impactul defrişărilor asupra climei locale fusese observat doar în câteva zone specifice.
Studiul este publicat cu ocazia One Forest Summit, care reuneşte experţi şi lideri mondiali, printre care Emmanuel Macron, în Gabon. Bazinul fluviului Congo, un „rezervor” de carbon crucial şi un refugiu pentru specii rare – al doilea ca mărime după Amazonia – se află în centrul dezbaterilor.
Defrişările din această zonă se accelerează în favoarea păşunatului, a exploatării lemnului sau a culturilor, cum ar fi cele de ulei de palmier şi de soia, afectând, de asemenea, comunităţile indigene.
Cu toate acestea, randamentul culturilor ar putea scădea în acelaşi timp cu acoperirea forestieră, avertizează cercetătorii. De asemenea, accentuarea secetei ar putea creşte frecvenţa incendiilor.
Citește și: Noi finanțări pentru Pădurea de Mâine
