Aproximativ 90% din cele 700.000– 800.000 de tone de deșeuri municipale generate anual de bucureșteni merg la groapă. În următorii 15 ani, doar 100.000 de tone pe an ar trebui să mai ajungă la depozitul de deșeuri.
Reciclarea din ultimii 15 ani
Colectarea deșeurilor municipale pentru reciclare nu este punctul forte al Bucureștiului În plus, delegarea operațiunilor de salubrizare către sectoare nu a făcut decât să complice și mai mult situația.
Acum aproape 15 ani România intra în Uniunea Europeană. Pe lângă avantajele aderării la UE, cetățenii României au aflat și responsabilitățile care au venit la pachet. Printre ele, și colectarea separată a deșeurilor sau țintele de reciclare pentru deșeurile de ambalaje.
În București au apărut containerele stradale pentru colectarea separată a hârtiei, cartonului, plasticului sau sticlei, dar și numeroși întreprinzători care ridicau din ușă în ușă sau colectau deșeurile de ambalaje la centrele proprii.
Cantitățile de reciclabile colectate separat au crescut treptat, dar volumul acestora a rămas mult sub cel dorit. Pe de altă parte, și cerințele pe care autoritățile din România trebuie să le respecte au devenit mai stricte.
În 2020, România trebuia să recicleze 50% din deșeurile generate de populație. În schimb, gradul de reciclare la nivel național a fost de numai 11,5% în 2019, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat.
În cazul, Bucureștiului, gradul de reciclare a deșeurilor se situează sub media națională. Cel mai probabil, se reciclează mai puțin de 10% din deșeurile municipale.
Unul din motive este lipsa de preocupare – mulți ani la rând – a administrației municipale, a celor de sector și a operatorilor de salubritate din Capitală. Contractele de operare au fost prelungite fără să fie elaborată o nouă strategie de gestionare a deșeurilor. Nu s-a investit în infrastructura de colectare separată și nici în cea de sortare. Nu s-au făcut nici campanii de încurajare a cetățenilor să colecteze separat.
Gestionarea deșeurilor a continuat să fie tratată ca o simplă operațiune de transport, de la locul în care sunt generate de populație până la depozitare (groapa de gunoi).
Lucrurile nu mai pot continua însă în acest fel. Din trei depozite de deșeuri, Bucureștiul mai are deschis doar unul singur, la Vidra. În același timp, pe lângă tariful perceput de operatorul depozitului, care aproape s-a dublat, se adaugă și taxa de groapă, de 80 de lei pe tona de deșeuri depozitate.
În curând, vor apărea și primele amenzi aplicate de Comisia Europeană pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare.
„Reciclăm în București”. Ce se reciclează acum?
Modul în care este abordată gestionarea deșeurilor în fiecare sector din Capitală a fost analizat în această toamnă de campania „Reciclăm în București”, realizată de asociația Viitor Plus prin programul Harta Reciclării.
Proiectul are ca scop informarea bucureștenilor privind pregătirea deșeurilor reciclabile și conștientizarea necesității colectării separate și a reciclării. Gestionarea deșeurilor din fiecare sector a fost tratată într-un ghid separat, care urmărește cum sunt colectate toate tipurile de deșeuri, unde se sortează și ce anume ajunge la reciclat.
Ghidurile „Reciclăm în București” oferă și opțiuni alternative pentru acele tipuri de deșeuri pe care operatorii de salubritate nu le colectează separat (de exemplu, deșeurile textile) sau pe care le colectează necorespunzător (de exemplu, hârtia sau sticla), pentru a crește șansele ca acestea să ajungă la reciclatori.
Bucureștiul are șase moduri diferite de colectare separată a deșeurilor. De exemplu, sectoarele 1 și 4 au puncte de colectare stradală cu 3 tipuri de containere (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă), însă deșeuri reciclabile sunt ridicate și din ușă în ușă. Deșeurile colectate prin intermediul containerelor stradale au – în cazul celor două sectoare – șanse mai mari să fie reciclate.
Și Sectorul 3 are un sistem mixt de colectare, atât din ușă în ușă, cât și prin intermediul punctelor stradale. În schimb, fiecare dintre aceste puncte conține un singur container, utilizat pentru colectarea tuturor tipurilor de deșeuri reciclabile. Cum colectarea de la sursă a început să fie făcută și în Sectorul 3 pe 3 fracții (menajer, reciclabile, sticlă), această modalitate este mai potrivită pentru reciclare decât colectarea în containerele stradale.
În Sectorul 6, deșeurile reciclabile se colectează atât de la sursă, cât și prin intermediul centrelor de aport voluntar pentru persoanele care totuși doresc să colecteze deșeurile reciclabile separat, în condițiile în care asociațiile din care fac parte nu oferă această opțiune.
Sectorul 2 colectează deșeurile pe două fracții (umed/menajer și uscat/reciclabil) doar din ușă în ușă. Începând cu 2022, locuitorii sectorului vor trece la sistemul „plătești cât arunci”, fracția uscată urmând să fie colectată gratuit. Pe de altă parte, deșeurile reciclabile sunt colectate amestecat (hârtie, carton, plastic, metal, sticlă) de către operator, care le preia mașini care le compactează, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre acestea nu mai pot fi reciclate.
Toate sectoarele oferă opțiuni – gratuite sau contra cost – pentru preluarea de deșeurilor voluminoase, a celor de construcții și demolări sau a echipamentelor electronice și electrocasnice.
În schimb, niciunul dintre operatorii de salubritate încă nu oferă posibilitatea colectării separate a deșeurilor periculoase (vopsele, ojă, diluanți, insecticide, pesticide etc). În cazul deșeurilor textile și de încălțăminte, un singur operator de salubritate – Urban în Sectorul 6 – le preia separat.
Reciclarea în următorii 15 ani
Starea haotică în care se prezintă în momentul de față sistemul de gestionare a deșeurilor din București este – în sine – una dintre cauzele gradului redus de reciclare.
Cum reciclarea este cea mai bună formă de valorificare a unor articole – care nu au mai putut fi reutilizate sau reparate și au ajuns deșeuri – este de înțeles de ce tot cresc țintele de reciclare stabilite de regulamentele UE și transpuse în legislația națională.
Până în 2025, România trebuie să ajungă la un grad de reciclare a deșeurilor de 55%. În următorii 15 ani (până în 2035), cantitatea care se depozitează trebuie să ajungă la 10% din deșeurile generate.
Vara aceasta, în al unsprezecelea ceas, a fost înființată Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Zona Metropolitană București care urmează să coordoneze investițiile și strategia de gestionare a deșeurilor din Capitală în următorii ani.
Chiar dacă unele metode de colectare separată a reciclabilelor, așa cum sunt containerele stradale, pot fi mai eficiente în contextul actual, colectarea separată a unor cantități mari de deșeuri nu se poate face, pe viitor, decât prin sistemul din ușă în ușă.
Pentru a scădea cantitatea de deșeuri depozitate la 100.000 de tone anual, este nevoie și de noi facilități de procesare a deșeurilor în jurul Bucureștiului – stații de sortare performante, stații de tratare mecano-biologice, stații de compostare și instalații de producere a biogazului. Totodată, este nevoie de colectarea separată a unor cantități mari de deșeuri biodegradabile care pot fi transformate în compost și în bio-combustibili.
Toate acestea trebuie construite și puse în funcțiune în următorii 15 ani, în condițiile în care Bucureștiul nu a reușit să depășească o rată de 10% a deșeurilor reciclate în ultimii 15 ani.
Despre
Mihail Tănase are o experiență de peste 15 ani în media și comunicare. În prezent este specialist de comunicare în cadrul programului Harta Reciclării al asociației Viitor Plus.
Citește și: Managementul deșeurilor: Cum a supraviețuit piața DEEE primului an cu ținte de colectare majorate?
