Economia circulară este un sistem care urmărește să profite la maximum de materiale, să mențină produsele în uz cât mai mult timp și să le proiecteze pentru a fi reciclate, eliminând deșeurile. Este, de asemenea, un pilon vital al tranziției energetice.
Potrivit unei analize publicată în World Economic Forum, transformarea sistemului nostru economic actual este atât o provocare descurajantă, cât și o oportunitate pe care lumea nu a cunoscut-o până acum.
Pentru a sprijini și a extinde aceste eforturi, viteza va fi esențială – mai ales având în vedere raportul climatic de anul trecut al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) care confirmă că sunt necesare măsuri urgente pentru a opri creșterea temperaturilor globale peste 1,5°C și 2°C. Pentru a construi infrastructura energetică de care lumea are nevoie, economia circulară va juca un rol vital în trei moduri principale.
Reciclarea poate conserva materiale de importanță critică
Tranziția energetică depinde de trecerea la energie regenerabilă, care ne îndepărtează de gazele naturale și petrol către energie solară, eoliană, hidrogen, geotermală sau alte tehnologii cu emisii zero susținute de baterii.
Dar trecerea la aceste tehnologii declanșează o cerere masivă pentru mineralele esențiale necesare, cum ar fi litiul, cobaltul și alte minerale rare.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), pentru atingerea obiectivului net Zero până în 2040 va necesita o creștere de șase ori a aportului de minerale, unele metale cheie, cum ar fi litiul, ar putea înregistra rate de creștere de peste 40 de ori, Pentru nchel și cobalt cererea a crescut de peste 20 de ori. Cererea este deja în creștere, prețul litiului în februarie 2021 a atins un maxim istoric de 50.000 de dolari pe tonă, față de 10.000 de dolari în urmă cu doar un an.
Obținerea acestor materiale exclusiv prin minerit prezintă provocări de mediu. De exemplu, procesul de extragere a neodimului, un metal rar folosit în componența mai multor tipuri de motoare și generatoare electrice, inclusiv în cele din turbinele eoliene, este foarte poluant. Metalul apare, de asemenea, în concentrații relativ mici și este greu de captat, făcând extracția sa mai intensă în comparație cu alte minerale.
Aceste tip de material prezintă, de asemenea, provocări potențiale pentru securitatea energetică în Europa. În prezent, UE furnizează doar 1% din materiile prime necesare tehnologiilor cheie, cum ar fi energia eoliană, bateriile cu litiu, ansamblurile fotovoltaice cu siliciu și pilele de combustibil.
Economia circulară poate reduce dependența de minerit și poate asigura utilizarea pe termen lung a acestor materiale dacă este implementată la scară mare. Reciclarea ar putea ajuta la recuperarea metalelor din cele aproape 60 de milioane de tone de smartphone-uri, laptopuri, hard disk-uri și multe alte dispozitive electronice. În prezent, doar 1% din neodim este reciclat, iar alte metale din electronice care sunt cheia tranziției energetice (tantal, litiu, cobalt și mangan) se confruntă, de asemenea, cu rate slabe de reciclare.
Unele companii fac pași importanți în acest sens. Multe dintre inițiativele de reciclare a acestor materiale se bazează pe echipamente IT. Sistemele aplicate astăzi pentru reciclarea smartphone-urilor pot fi eficiente pentru realizarea turbinele eoliene și alte echipamente de mâine.
Folosirea materialelor cu emisii scăzute de carbon
Pentru a ajunge la obiectivul net Zero, tehnologiile curate, cum ar fi mașinile electrice sau echipamentele de tranziție energetică, vor trebui să fie fabricate din materiale cu emisii zero, precum și să nu producă emisii atunci când sunt utilizate. Aceasta va fi o provocare semnificativă.
Potrivit unui studiu al Forumului Economic Mondial, până în 2040, când se preconizează că majoritatea vehiculelor vor fi electrice, materialele folosite pentru a le produce ar putea reprezenta 60% din emisiile totale pe durata de viață, față de 18% în 2020.
De fapt, emisiile generate de producția tuturor materialelor la nivel global s-au dublat în ultimii 20 de ani. Un studiu recent UNEP estimează că aceasta majorare este de la 5 miliarde de tone echivalent dioxid de carbon în 1995, la peste 11 miliarde de tone în 2015, ajungând la aproximativ o cincime din toate emisiile de gaze cu efect de seră.
Economia circulară poate fi o sursă de materiale cu emisii scăzute de carbon. De exemplu, aluminiul reciclat emite cu până la 95% mai puțin dioxid de carbon decât cel din surse virgine. Construirea infrastructurii de tranziție energetică din materiale secundare va ajuta tranziția noastră la net zero.
Proiectarea sistemelor circulare
Crearea unei tranziții energetice cu adevărat durabile înseamnă luarea în considerare a economiei circulare în faza de proiectare. În următoarele decenii, trebuie instalate capacități masive de energie regenerabilă, cu toate acestea, până la începutul anilor 2030, prima generație de energie solară va fi offline, iar până în 2050 se prevede că am putea dezafecta 78 de milioane de tone de panouri pe an. În același an, palele turbinelor eoliene ar putea reprezenta 43 de milioane de tone de deșeuri.
Așa că acum este momentul potrivit să ne gândim la modul în care aceste produse sunt concepute pentru o viață mai lungă, dezasamblare și reciclare ușoară – și cum creăm și exploatăm sistemele pentru a face față deșeurilor. Cu planificarea și atenția potrivită, panourile care vor fi offline în 2030 pot deveni noile panouri instalate în 2031.
Companiile au început să pună în practică acest lucru. De exemplu, Siemens Gamesa a anunțat recent prima paletă de turbină eoliană complet reciclabilă din lume. Rășina utilizată în lame permite o separare ușoară a diferitelor materiale la sfârșitul duratei de viață a lamei, permițând reciclarea materialelor componente.
