Industria petrolului și gazelor din România poate reduce între 200 și 280 de kilotone pe an din emisiile fugitive de metan dacă industria ar investi în infrastructura de captare și ar implementa măsuri de detectare și reparare a scurgerilor de metan, potrivit unei analize realizate de Asociația 2Celsius, în parteneriat cu Environmental Defense Fund.
Punerea în aplicare a măsurilor de reducere cunoscute și fezabile din punct de vedere tehnic la momentul actual ar putea reduce emisiile de metan cu peste 75%, iar gazele astfel recuperate au o valoare de piață de aproximativ 160 până la 230 de milioane de euro, la prețurile actuale.
În plus, recuperarea gazului evacuat din câmpurile petroliere oferă o oportunitate de a crește rezervele interne de gaz și de a reduce dependența de importuri. Prin captarea și utilizarea gazului emis prin conductele deschise din câmpurile petroliere, România ar putea acoperi potențial mai mult decât întregul consum de gaz al sectorului energetic și ar putea contribui cu până la 20% din nevoile sectorului industrial.
„România se află într-un moment critic și are posibilitatea de a reduce semnificativ emisiile de metan din sectorul său de petrol și gaze, îmbunătățind în același timp securitatea energetică. Fezabilitatea economică a infrastructurii de reducere a metanului și eficacitatea programelor LDAR subliniază importanța unei acțiuni imediate și cuprinzătoare. Operatorii au capacitatea și responsabilitatea de a deschide calea în reducerea emisiilor de metan și de a contribui la un viitor durabil și responsabil din punct de vedere climatic.”, susține Mihai Stoica, Director Executiv 2Celsius.
Inventarul național subestimează nivelul emisiilor
România este al treilea cel mai mare emițător de metan din sectorul de petrol și gaze din Uniunea Europeană, fiind responsabilă de 15% din totalul emisiilor de metan din această categorie. Urgența de a aborda problema emisiilor de metan din sectorul energetic este sporită de o discrepanță semnificativă între estimările oficiale ale inventarului și măsurătorile directe, ceea ce indică faptul că povara reală a metanului este mai mare decât se credea anterior.
Potrivit analizei 2Celsius, inventarul național de emisii al României subestimează emisiile de metan provenite din petrol și gaze. Studiul estimează un total de 120 de kilotone de metan pe an de la siturile de producție de petrol din sudul României, ceea ce este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât emisiile raportate pentru întregul sector de producție de petrol din România în 2020. Acest lucru evidențiază necesitatea unor măsuri solide pentru a evalua cu exactitate și a atenua emisiile de metan.
Operatori precum Petrom, Romgaz și Transgaz au capacitatea și responsabilitatea de a investi în noi proiecte care nu numai că măresc rezervele de gaz, dar contribuie și la obiectivele climatice.
Un exemplu în acest sens este recuperarea gazului evacuat din zăcămintele de petrol, care reprezintă o oportunitate promițătoare. Costurile estimate pentru un proiect de recuperare a gazului, așa cum sunt prezentate în analiză, ar putea fi recuperate în doar doi ani. Acest lucru nu numai că subliniază viabilitatea financiară a unor astfel de proiecte, dar le și poziționează ca fiind investiții solide.
Pe de altă parte, implementarea unor programe de detectare și reparare a scurgerilor (LDAR) cu frecvență ridicată este esențială pentru reducerea emisiilor fugitive și atenuarea riscurilor pentru mediu și sănătate.
Analiza, realizată cu ajutorul modelului FEAST (Fugitive Emissions Abatement Toolkit) folosit și de Agenția de Protecție a Mediului din SUA, arată că, chiar și în cazul unor cheltuieli de capital inițiale mai mari, costul programelor LDAR poate fi recuperat în decurs de un an prin vânzarea gazului recuperat.
Acest dublu beneficiu al recuperării financiare și al impactului pozitiv asupra securității energetice naționale subliniază și mai mult rolul critic pe care inițiativele de reducere a metanului îl pot juca în peisajul economic și de mediu al României.
În momentul de față, Comisia Europeană lucrează la Regulamentul UE privind Metanul, care urmează să fie finalizat în perioadă următoare. România ar trebui să-și asume un rol activ în elaborarea Regulamentului, urmând a fi direct afectată de implementarea lui.
România are una din cele mai vechi infrastructuri de energie din Europa, iar emisii fugitive de metan au fost documentate la majoritatea infrastructurii de petrol și gaze investigate în România.
Metanul este un gaz cu efect de seră puternic cu un potențial de încălzire globală de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon pe o durată de 20 de ani, iar 60% dintre emisii se datorează acțiunilor umane.
