Copernicus Climate Change Service, sistemul de monitorizare a climei din cadrul Uniunii Europene, a anunțat că anul trecut a fost al patrulea cel mai cald an înregistrat vreodată, iar concentrațiile de gaze cu efect de seră au atins noi recorduri.
Media temperaturilor de suprafață ale lumii a fost de 14.7 grade Celsius în 2018, cu doar 0.2 grade Celsius mai puțin decât cel mai cald an înregistrat vreodată. Cercetătorii avertizează că acest an va fi probabil foarte cald.
„Evenimente climatice dramatice cum ar fi vara caldă și uscată în multe părți ale Europei sau creșterea temperaturii în regiunile arctice sunt semne alarmante pentru noi toți.”, a declarat Jean-Noël Thépaut, director Copernicus.
Printre evenimentele meteo extreme din 2018 se numără incendiile grave de vegetație din California și Grecia, valuri de căldură și inundații.
În Antarctica, extinderea gheții marine a atins un nou record minim la începutul anului 2019, conform National Snow and Ice Data Center din SUA.
Freja Vamborg, director științific Freja Vamborg, a declarat că 2019 va fi probabil fierbinte, o dată cu formarea fenomenului El Nino.
Ultimii patru ani au avut cele mai ridicate temperaturi medii începând cu secolul 19, când au început monitorizările globale ale climei. 2016 a fost cel mai cald an, alimentat de un eveniment El Nino care a încălzit suprafața Oceanului Pacific, urmat de 2017 și 2015.
Conform raportului Copernicus, concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă au atins un nou record de 406.7 părți per milion în 2018, față de 404.1 în 2017.
Temperatura medie globală în ultimii cinci ani a fost cu 1.1 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale.
Raportul Copernicus confirmă proiecțiile Organizației Mondiale Meteorologice (OMM) care a anunțat în luna noiembrie că 2018 a fost al patrulea cel mai cald an. OMM va publica propriile estimări privind temperaturile din 2018 în următoarele săptămâni.
Conform raportului climatic IPCC publicat anul trecut, în ritmul actual temperaturile vor crește cu 1.5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale până la mijlocul secolului, agravând evenimentele meteo extreme. Guvernele ar trebui să reducă semnificativ gazele cu efect de seră pentru a menține temperaturile sub 1.5 grade Celsius, care este cel mai ambițios obiectiv stabilit în cadrul Acordului de la Paris.
Aproape 200 de națiuni au căzut de acord asupra unei cărți de reguli pentru aplicarea Acordului de la Paris în cadrul summit-ului COP24 din Polonia, însă criticii spun că măsurile nu sunt suficiente pentru a evita schimbările climatice catastrofale.
Oamenii de știință avertizează că legislatorii au subestimat grav riscul depășirii limitelor ecologice ale Pământului și că riscul unui efect de domino care să amplifice efectele schimbărilor climatice este mult mai mare decât se estima.
Un studiu recent arăta că după 2030, schimbările climatice cauzate de om ar putea duce planeta înapoi la condiții care au existat acum trei milioane de ani în Pliocen, o eră aproape lipsită de gheață și cu 1.8 – 3.6 grade Celsius mai caldă decât astăzi.
