Contractele bilaterale ale Hidroelectrica se afla inca in negociere, a declarat joi consilierul in Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Tudor Serban.
Potrivit acestuia, contractele Hidroelectrica reprezinta o problema care s-a dezvoltat in timp si care nu are inca o solutie clara.
“Avem doua variante: renegocierea acestora, lucru foarte greu de realizat, sau anularea contractelor, fapt care ne duce intr-o problema juridica din care nu stim cum vom iesi. Am primit un raspuns de la Ministerul Justitiei, insa doar cateva persoane din MECMA l-au vazut, iar eu nu sunt una dintre acestea. Tot ce pot sa spun este ca directorul general al societatii negociaza contractele”, a precizat Tudor Serban.
Potrivit Consiliului Concurentei, contractele Hidroelectrica ridica semne de intrebare pe trei paliere: pretul energiei livrate, durata contractelor si cantitatea energiei.
Programul nuclear, o prioritate nationala
Potrivit lui Tudor Serban, Romania continua sa isi urmeze strategia nucleara, deoarece aceasta sursa de energie are viitor in Europa, iar resursele organice de combustibil sunt pe sfarsite. In momentul de fata, statul roman cauta noi parteneri in compania de proiect care sa dezvolte reactoarele nucleare 3 si 4 de la Cernavoda. Investitia este estimata la aproximativ 4 miliarde de euro. Consilierul MECMA a precizat ca statul roman este dispus sa renunte la majoritate in cadrul companiei de proiect, in favoarea investitorilor privati. “Este posibil sa avem orice procent pana la 40 la suta”, a precizat Tudor Serban.
In opinia Silviei Vlasceanu, presedintele Asociatiei Companiilor de Utilitati din Energie (ACUE), investitorii straini sunt reticenti fata de proiectul reactoarelor 3 si 4, in primul rand din cauza instabilitatii legislative. “Atata timp cat nu exista o legislatie stabila, vor exista aceste temeri din partea investitorilor. In momentul de fata nu pot sa va spun ce vor face companiile Mittal si Enel, care au ramas in proiect”, a spus Silvia Vlasceanu.
Opozitia antinucleara cere stoparea acestor proiecte
Comemorarea unui an de la dezastrul nuclear de la Fukushima (Japonia), din 11 martie 2011, este marcata printr-o scrisoare deschisa in care peste 50 de personalitati si organizatii ale lumii solicita renuntarea la energia nucleara.
Printre semnatari se numara arhiepiscopul dr. Desmond Tutu, laureat al premiului Nobel pentru Pace, Marina Silva, fost ministru al mediului in Brazilia, senatorul Bob Brown, lider al Partidului Verde din Australia, John Hall, fost membru al Congresului SUA, Richard Harvey, avocat pentru drepturile omului, precum si lideri ai organizatiilor pentru drepturile omului, dezvoltare si protectia mediului.
Romania printre semnatare
Printre autorii scrisorii nu se numara si personalitati din Romania. Cu toate acestea, opinia publica romaneasca este si ea tot mai ingrijorata de pericolele utilizarii energiei nucleare. Ionuț Cepraga, coordonator de campanii al Greenpeace Romania, a declarat pentru Green Report ca “un sondaj de opinie realizat de noi la sfarsitul anului 2011 arata ca 62 la suta din populatia Romaniei se pronunta impotriva utilizarii energiei nucleare”.
Studiul s-a bazat pe un esantion format din 1000 de persoane, ale caror opinii au fost, evident, influentate si de evenimentul tragic de la Fukushima, de pe coasta de est a Japoniei. Un studiu similar, realizat insa in anul 2010, inainte de catastrofa nucleara de la Fukushima, arata ca 52 la suta din populatia Romaniei este impotriva energiei nucleare, a explicat Ionut Cepraga.
Scenariul unui dezastru mondial
Greenpeace lansat o harta on-line interactiva, care indica toate reactoarele nucleare functionale din lume, impreuna cu estimari ale numarului potential de victime in cazul unui dezastru similar celui de la Fukushima.
Vezi aici harta centralelor nucleare.
In cazul Romaniei, harta releva ca pe o raza de 30 de kilometri de reactoarele de la Cernavoda pot fi afectati 130.000 de locuitori. In cazul unui scenariu in care ar avea loc un accident nuclear puternic, care s-ar extinde pana la 300 de kilometri, dezastrul ar face pana la 15,7 milioane de victime.
Harta interactiva permite aproprierea prin zoom pentru vizualizarea detaliata a situatiei fiecarei dintre cele 400 de centrale de acest tip existente la nivel mondial. Sunt diponibile date legate de anul infiintarii centralei, numarul locuitorilor din vencinatatea ei, precum si capacitatea de productie.
Nuclearelectrica: Centrala romaneasca este mai sigura decat cea japoneza
Pe de alta parte insa, autoritatile romane nu dau indicii ca ar lua in calcul renuntarea la instalatiile energetice nucleare. Interesul economic este foarte puternic, in conditiile in care zece la suta din energia electrica a Romaniei este produsa de Centrala Nuclearelectrica de la Cernavoda.
Cele doua unitati ale CNE Cernavoda sunt operate de Societatea Nationala Nuclearelectrica. “Centrala nucleara de tip CANDU de la Cernavoda are un nivel de securitate nucleara corespunzator cerintelor actuale pe plan european si mondial, fapt confirmat in repetate randuri de experti in domeniu, atat cu ocazia misiunilor Agentiei Internationale pentru Energie Atomica de la Viena, misiuni ale Asociatiei Mondiale a Operatorilor de Centrale Nucleare, cat si de organismele europene solicitate sa faca o analiza independenta asupra Centralei de la Cernavoda”, a precizat, la solicitarea Green Report, Valentina Dinu, sef departament in cadrul SN Nuclearelectrica SA.
Foto: www.hidroelectrica.ro
Citeste si:
Ponderea energiei nucleare din Romania va creste in urmatorii ani
