Invazia Ucrainei a impus schimbarea strategiei energetice la nivel european, dar și în România. Comisia Europeană a decis să devină independentă de combustibilii fosili din Rusia, începând cu gazul. Rusia furnizează în prezent 45% din gazul consumat în UE, dar și 25% din petrol și 45% din huilă. Ce înseamnă revenirea cărbunelui în contextul războiului din Ucraina explică expertul Bankwatch Laura-Alexandra Doroftei.
Acest context a prins atât România, precum și alte state membre ale Uniunii Europene într-o perioadă de tranziție de la cărbune, în care gazul fosil era perceput ca o soluție intermediară, și ar putea complica lucrurile pentru renunțarea la cărbune. Acum accelerarea energie regenerabile este mai importantă ca oricând pentru pace și un viitor mai sigur.
Programul ,,REPowerEU” propune, printre altele, diversificarea furnizorilor de gaze naturale și a infrastructurii necesare, producția și importurile de biometan și hidrogen regenerabil; dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice, electrificarea și dezvoltarea infrastructurii de hidrogen. De asemenea, programul se concentrează pe reducerea consumului de gaz cu 100 bcm până anul viitor, reprezentând două treimi din importul de gaz din Rusia.
Vicepreședintele Comisiei Europene și coordonatorul Green Deal a ridicat și problema cărbunelui. „Polonia și alte câteva țări aveau planuri să renunțe la cărbune, să utilizeze temporar gaze naturale și apoi să treacă la surse regenerabile. Dacă rămân mai mult timp cu cărbune, dar apoi s-ar muta imediat la surse regenerabile, ar putea fi încă în parametrii pe care i-am stabilit pentru politica noastră climatică”, declara Frans Timmermans pentru BBC.
Invazia din Ucraina a accentuat nevoia reducerii dependenței de combustibili fosili și urgența tranziției către sursele regenerabile, dar și de diversificare a furnizorilor.
Condiții pentru revenirea cărbunelui în România
Într-o situație excepțională, în care atât România, cât și Europa trebuie să își asigure necesarul de energie pentru a renunța într-un timp foarte scurt la gazul rusesc, întoarcerea autorităților române către cărbune era o reacție previzibilă. De câteva săptămâni în România se vorbește despre „revenirea cărbunelui”, însă fără măsuri pentru reducerea consumului de gaze sau renunțarea la planurile pentru „tranziția prin gaze fosile”. Autoritățile din energie pregătesc repunerea în funcțiune a unui grup de 300 de MW de la termocentrala Rovinari și extinderea capacității de extracție a cărbunelui, în paralel cu depunerea proiectelor de finanțare pentru noi centrale electrice pe gaz. Însuși ministrul mediului susține repornirea temporară a unor unități pe cărbune, dar și „creșterea capacităților pe alte resurse pe gaz, pe hidro, prietenoase cu mediul, pe resurse regenerabile”.
Este necesar ca la redeschiderea unor unități de producție de energie pe bază de cărbune și la deschiderea de noi fronturi de lucru în carierele de lignit să se țină cont de câteva aspecte legate de protecția mediului.
Orice unitate care se dorește a fi repusă în funcțiune trebuie să respecte noile limite de emisii impuse de Directiva privind emisiile industriale, în vigoare din august 2021. De altfel, toate unitățile funcționale în prezent ar trebui să respecte aceste limite. România se află deja într-un proces de infringement deschis de către Comisia Europeană din cauză că termocentralele Mintia (închisă anul trecut) și Govora au funcționat fără autorizație integrată de mediu încă din 2014 și au depășit anual limitele de poluare.
De altfel, revenirea cărbunelui implică mai multe probleme de mediu decât emisiile la coș. Este important ca exploatarea cărbunelui să se realizeze conform standardelor de protecție a mediului pe tot lanțul de producție, adică inclusiv în carierele lignit sau depozitele de cenușă. Este clar că aici factorii de mediu sunt mai puțin monitorizați. Localnicii din zonele miniere au probleme grave cu apa potabilă, iar în zonele de depozitare oamenii se plâng de poluare cu cenușă. Am explicat într-un video scurt cum sunt afectați aceștia:
Având în vederea vechimea și starea termocentralelor din România, ținerea lor în viața pentru o perioada mai lungă de timp nu poate fi motivată decât pentru a face tranziția direct de la cărbune către regenerabile, evitând astfel o creștere a consumului de gaz. Este însă nevoie de un plan concret privind reducerea dependenței combustibili fosili, în paralel cu măsuri legislative și fiscale favorabile pentru ca energia regenerabilă să prindă din nou avânt.
Laura-Alexandra Doroftei este coordonatoarea campaniei minerit și termocentrale în cadrul Asociației Bankwatch România. Rolul său este de a se asigura că România se aliniază obiectivelor Uniunii Europene de a ajunge la neutralitate climatică până in anul 2050, având ca prim pas eliminarea cărbunelui până în anul 2030 și de a preveni și monitoriza impactul cărbunelui asupra mediului. Alexandra a absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Universității Politehnica București în domeniul Inginerie și Management și masterul de Eficiență Energetică din cadrul aceleiași facultăți. Urmează în prezent studiile doctorale în domeniul soluțiilor de reducere a emisiilor poluante generate de industria energetică.
Citește și: Războiul din Ucraina și lupta UE împotriva schimbărilor climatice
