Războiul din Ucraina poate anula toate planurile europene legate de lupta cu schimbările climatice și efectele dorite prin Green Deal.
În stare de război, piramida nevoilor oamenilor se simplifică radical. Primează siguranța omului și asigurarea nevoilor de bază: apă, hrană, căldură, medicamente. Restul devin secundare și chiar se estompează, sunt ignorate. Cui îi mai arde de educație, cultură și mediu când oamenii mor și nu au siguranța zilei de mâine?
Am simțit asta zilele astea pe pielea mea, când m-am concentrat pe desfășurarea războiului de la graniță, de unde recent eram focusat aproape exclusiv pe altceva, anume pe rezolvarea unor probleme de mediu.
În astfel de situații nu mai contează problemele de poluare, managementul deșeurilor, sustenabilitatea activităților zilnice. Pur și simplu războiul ne întoarce în primitivism. Pe lângă dramele oamenilor și pagubele economice uriașe, războiul ne oprește din procesul de încetinire a agresiunii asupra mediului și aduce agresiuni uriașe asupra lui.
Acum Ucraina riscă să devină o catastrofă ecologică. Rușii au bombardat depozite de carburanți, conducte și instalații de gaz care ard, ba chiar și depozite de deșeuri nucleare, au vânzolit un pic cu tancurile radioactivitatea de la Cernobîl și pot pune în pericol reactorul care a zguduit lumea în 1986. Iar nebunul de Putin amenință și cu rachetele nucleare.
Toate războaiele sunt așa, amintiți-vă sutele de puțuri petroliere din Irak care au ars luni de zile după ce au fost incendiate în război. După cele două războaie mondiale la noi au fost cele mai prolifice perioade pentru braconaj, fiindcă mulți oameni s-au întors acasă cu arme din război. Era cât pe ce să rămânem fără capre negre, din unii munți au și dispărut, fiind reintroduse ulterior. Cine mai ține cont în război că se trece cu tancul și se trage cu rachete în zone protejate, că distrug specii endemice?
Ucraina are peste 3 milioane ha protejate, are 49 de parcuri naționale, rezervații ale biosferei, rezervații naturale, plus patrimoniu cultural unic. Era greu să le protejeze și în timp de pace, când rangerii și conservaționisștii aveau propriul război cu cei care asaltau patrimoniul natural. Multe sunt acum în zone de război, e un parc național la nord de Kiev, o rezervație a biosferei la nord de Crimeea, unde acum se trage cu rachete și tunuri, unde se trece cu tancul. Tot efortul conservaționist de zeci de ani poate fi anulat într-o clipă.
Războaiele produc impact de mediu uriaș prin efecte, mișcările de trupe și logistică și eforturile de reconstrucție.
Dacă ar fi corporații, marile armate ale SUA, Rusiei, Chinei, Indiei ar fi, fiecare luată separat, cel mai mare poluator al planetei, depășind marile corporații petrolifere și energetice bazate pe cărbune în al cărui top Gazpromul este pe locul 3, după Aramco și Chevron.
Armata SUA, că de la ceilalți nu prea sunt date și studii, e cel mai mare consumator de hidrocarburi al lumii, aproape 10 miliarde de dolari pe an. Are 1.500.000 soldați. Are o rețea uriașă de furnizori de tehnică, echipamente și servicii. Și prin ce face poluează al dracului pe unde umblă.
Dacă ar fi stat, US Army ar fi pe locul 47 în clasamentul emițătorilor de gaze cu efect de seră, asta numai din emisiile generate de combustibilul folosit.
Florin Stoican, președinte al Asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești, este geolog, conservaționist, membru coordonator al echipelor care au înfiintat Parcul Național Buila-Vânturarița și Parcul Natural Văcărești, cu expertiză în conservarea naturii, managementul ariilor protejate și al resurselor naturale, dezvoltare durabilă, educație ecologică.
Citește și: Își permite România să nu mai exploateze din parcurile naționale?
Cum e tratat mediul în programul de guvernare? 20 de măsuri benefice dacă ar fi implementate
