Un studiu mai vechi arăta că oamenii consumă în medie cinci grame de plastic pe săptămână, adică echivalentul unui card bancar. Reuters a ilustrat ce înseamnă această cantitate în perioade mai lungi de timp: o piesă lego mare pe lună, o cască de pompier pe an, un fragment de conductă de plastic în patru ani.
Studiul din vara lui 2019, realizat de Universitatea Newcastle din Australia, la cererea World Wide Fund for Nature (WWF), este o compilaţie de peste 50 de studii. Concluziile acestuia arată că fiecare individ ar înghiţi circa 2.000 de micro-particule şi particule de plastic în fiecare săptămână, aproximativ 250 de grame pe an.
Pentru a ilustra ce înseamnă aceste cantități, Reuters a făcut un proiect fotografic în care două carduri bancare își au locul într-un sandwich cu ton, o cască de pompier este servită pe o farfurie, o bucată dintr-o conductă din plastic este pregătită pentru tăiat, pe un tocător, un pumn de jucării mici de plastic sunt scufundate într-un bol cu lapte, iar cărămizi mari de Lego sunt servite ca sushi. Fotografiile sunt realizate de Kim Kyung-Hoon în Tokyo, Japonia.
Explicațiile atrag atenția că ingerăm casca într-un an, fragmentul de conductă – în patru ani, iar în 10 ani – aproximativ 3.150 de grame. Pe durata unei vieți, am putea consuma până la 20 de kilograme de microplastic.
Aceste mici particule pot proveni din diverse surse, de la fibre din țesăturile artificiale, granule din unele tipuri de pastă de dinți, până la bucăți mai mari care se transformă în unele mai mici pe parcurs ce se degradează. Își fac drum în râuri, mări și oceane, sunt mâncate de pești și de alte vietăți marine și astfel ajung în lanțul trofic.
Microplasticul a fost găsit, potrivit co-autoarei studiului Kala Senathirajah, în multe produse consumate zi de zi, cum ar fi apă, bere, fructe de mare și sare.
Pentru WWF, „acesta este un semnal de alarmă pentru guverne: materialele plastice nu doar poluează râurile şi oceanele, nu ucid doar viaţa marină, ci sunt şi în fiecare dintre noi”, a declarat Marco Lambertini, directorul general al WWF International, într-un comunicat.
„Nu putem doar să îl înlăturăm (n.r. plasticul)”, a spus Kavita Prakash-Mani, directorul departamentului de conservare la nivel global al WWF. „Trebuie deci să gestionăm poluarea cu plastic de la sursă și să îl oprim să mai ajungă în natură, încă de la început”.
