Ministerul Apelor și Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2019-2020. O campanie a fost inițiată pe platforma Declic care cere aprobarea legii pentru protejarea caprelor negre.
Cu o zi înaintea aprobării scoaterii ursului de pe lista speciilor protejate, Senatul a votat împotriva Legii nr. 441/2019, care prevedea includerea ciocârliei de câmp și a caprei negre printre speciile protejate.
„Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin.
Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), capra neagră nu este protejată în UE şi deci nici în România.
România va intra în infringement dacă Legea Vânătorii va fi aprobată
Petiția aduce aminte că datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, „care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice”. Ca și în cazul urșilor, nu există un sistem eficient de monitorizare al exemplarelor. La evaluări paralele realizate de organizații de mediu, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populațiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare.
„La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate.
Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic.”
Petiția atrage atenția că singurul motiv real al împușcărilor este obținerea trofeelor și a profitului pentru câțiva gestionari.
„Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare.”
Legea privind protecția caprelor negre a fost respinsă de către Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală a Senatului. Ea va fi dezbătută și în Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic a Senatului, în plenul acestuia, apoi în comisiile si plenul Camerei Deputaţilor.
