interviu de Georgiana Chiriac
Un menestrel in haine de catifea, purtand conduri cu clopotei in varf si zdranganind fara pic de talent o mandolina, se plimba agale pe o straduta mult prea aglomerata pentru a-l putea lua cineva in seama. Nimeni nu pare sa fie surprins de tinuta promoter-ului restaurantului select, pentru ca, intr-un oras-cetate ca Brasovul, astfel de aparitii dezlipite din peisajul medieval al centrului urbei, sunt o parte din cotidianul brasoveanului.
Brasovul este un oras care are multe povesti de spus, unele cu un iz vechi, de istorie, altele cu parfum proaspat, despre prezent. O poveste proaspata ne-a spus George Scripcaru, primarul orasului Brasov, intr-un dialog referitor la protejarea spatiului pe care-l are in administrare, mai ales din perspectiva mediului inconjurator.
Mediul este un factor al dezvoltarii durabile, insa pentru un oras ca Brasovul, care atrage, mai ales prin frumusetea naturala, un flux turistic anual de aproximativ 500.000 de persoane, prezervarea mediului devine un imperativ pentru existenta. Mai mult decat cu facilitatile turistice obisnuite zonelor montane cu vad mare, judetul Brasov se poate lauda cu 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 82 de specii si numeroase specii de animale ocrotite.
Singura rezervatie naturala si peisagistica din Brasov – Muntele Tampa – ocroteste doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica) si Obsiga Barsana (Bromus marcensis).
Tot aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din tara noasta. Primarul Brasovului ne-a spus ca, in prezent, se afla in derulare un proiect de protejare si conservare a rezervatiei naturale de pe Muntele Tampa. Acesta face parte dintr-o lista de proiecte aflate pe rol la Directia de protectie a mediului din Brasov.
Primarul ne-a explicat punctual care sunt problemele cu care se confrunta Brasovul, in ceea ce priveste protectia mediului si ce se face pentru ameliorarea efectelor sau pentru inlaturarea cauzelor acestor probleme. "Una dintre problemele noastre era legata de lipsa soselei ocolitoare, deoarece tot traficul greu care tranziteaza Brasovul – nod de cai rutiere – trece, in cea mai mare parte, prin interiorul orasului. De aceea avem in plan construirea unei sosele de centura. In august 2006 am finalizat primul tronson, iar in momentul de fata suntem in faza de incepere a lucrarilor la cel de-al doilea.
O alta problema o constituie traficul intens in zona de centru istoric al orasului, unde se afla cladiri vechi, unele avand sute de ani. Am incercat sa protejam acest patrimoniu urbanistic prin impunerea de restrictii privind circulatia masinilor de mare tonaj si am inlocuit autobuzele de capacitate mare, dedicate transportului in comun, cu autobuze avand o capacitate mai mica."
Ce faceti pentru a diminua poluarea in Brasov?
Am impus stramutarea intreprinderilor spre exteriorul orasului, care au ca stricta destinatie zona industriala. Aceasta pentru a solutiona problema pe care o ridica existenta intreprinderilor de productie in interiorul cartierelor, care poluau zona locuibila. Este cazul intreprindereii TAMIV, dintre cartierul Astra si Racadau, unde poluarea rezulta in urma procesului de tratare a pieilor. Lipsa canalizarii in cartierul Stupini, zona in plina dezvoltare, este din nou o problema care solutionata, odata ce am demarat un proiect de construire a canalizarii – prima etapa desfasurandu- se pentru o treime din cartier, dupa care vor mai urma altele, in functie si de finantarile pe care le vom mai primi.
Ce alte proiecte pentru protectia mediului mai desfasoara Primaria Brasov?
Vrem sa intocmim o harta a zgomotului, la nivelul intregului municipiu, pe care o vom imparti in "zone de zgomot". Acest proiect, pe care dorim sa-l realizam in doi ani, pe perioada 2007-2008, se bucura de sprijinul financiar al Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, prin Fondul pentru Mediu si, desigur, este finantat din bugetul local. Apoi, in cartierul Bartolomeu, canalul colector al apei industriale s-a transformat in zona de depozitare a deseurilor, ceea ce inseamna o mai mare poluare.
Se are in vedere acoperirea canalului pe tot traseul cu dale din beton, pentru a proteja si zona, si canalul in sine. De asemenea, in ianuarie 2007 am demarat un proiect, in Poiana Brasov, de construire a unui nou canal colector care sa faca fata la ceea ce exista deja si la ceea ce dorim sa dezvoltam in aceasta zona.
Cand vorbim despre un oras curat, pe cine laudam implicit? Pe primar, pentru ca este un bun gospodar, sau pe cetatean, pentru ca da dovada de educatie? Al cui este meritul?
Daca ar fi sa dau un procent, 90% ar insemna educatia cetateanului si 10% responsabilitatea administratiei.Suntem la a patra incercare de colectare selectiva in Municipiul Brasov, aceasta dand cele mai bune rezultate. Degeaba asigura administratia containere separate pentru colectarea gunoiului, degeaba colectarea se face mai des pentru a nu crea depozite, fiindca, in general, o parte dintre cetateni nu inteleg rolul si importanta acestui proces si, ca atare, nu folosesc containere adecvate.
Am desfasurat si desfasuram campanii de informare si educare a cetatenilor. Am inceput cu scolile, unde acest tip de educatie da cele mai bune rezultate. Incercam sa venim in sprijinul cetatenilor pentru a le fi mai usor sa faca o colectare selectiva.
Ariile protejate si zonele de padure sunt din nou afectate de lipsa de educatie si spirit civic de care dau dovada cetatenii, care, dupa ce isi petrec timpul acolo, isi depoziteaza resturile pe cursurile de apa sau la marginea padurii.
Ce ne puteti spune despre implicarea ONG-urilor de mediu? Va sunt acestea un sprijin in activitatile de protectie a mediului?
Din pacate, multe dintre ONG-urile de mediu s-au implicat in rezolvarea efectului, dar nu si in rezolvarea cauzei. ONG-urile se implica in curatarea parcurilor, a zonelor de padure, a ariilor protejate, dar nu si in educarea cetateanului.
Ce solutie vedeti la aceasta problema?
Trebuie creat un mecanism intre administratia locala, ONG-uri si inspectoratul scolar pentru campanii de educare, dar pe perioade lungi de timp.
