În 29 septembrie am sărbătorit „Ziua Internațională de Conștientizare a Risipei Alimentare”. Pentru că asociațiile sunt printre actorii implicați în reducerea risipei, Andreea Sîrb de la Banca de Alimente Cluj a făcut bilanțul Zilei Risipei Alimentare și al contribuției anuale pe care o are această organizație în salvarea alimentelor.
- 4.5 milioane de români trăiesc la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în asigurarea hranei zilnice (Institutul Național de Statistică, 2021).
- 83% din românii participanți ai unui studiu afirmă că aruncă mâncare. (USAMV Cluj-Napoca, 2020).
- 40% din venituri sunt cheltuite pe hrană, iar 33% – 50% din acestea ajung direct la coșul de gunoi. (Ghidul anti risipă Food Waste Combat, 2020)
- 73% din restaurantele din România fac risipă alimentară. (Studiu Edenred România, 2022)
- 10% din gazele cu efect de seră la nivel mondial provin din alimente care sunt produse, dar nu consumate. (WWF, 2021)
Cum se face că sunt atât de mulți oameni care nu au acces la hrană dar alimentele continuă să fie aruncate într-un număr așa de mare? Anul 2022 a venit și el cu evenimente neașteptate pentru toți. După criza pandemica ne-am pus față în față cu un război ce a creat un val de refugiați care au plecat din țara lor spre locuri mai liniștite.
Procentul cel mai mare de risipa (49%) se face, de fapt, la nivel de consumator, adică noi oamenii, la noi acasă. Ceea ce înseamnă că atunci când gătim prea mult și ajungem să aruncăm mâncarea, impactul nostru se vede, acesta contribuind la procentul menționat. Industria alimentară nu e de omis de la acest subiect, aceasta fiind responsabilă de 37% din risipă.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Banca Pentru Alimente Cluj a avut în anul 2022 o creștere de aproape 1.000 de tone de alimente salvate de la risipă comparativ cu anul 2021. Luând în considerare faptul ca în România vorbim despre o rețea a băncilor pentru alimente și există 9 bănci de acest fel în țară, ne putem imagina ce cantitate este vorba la nivel național.
În perioada septembrie 2020 – septembrie 2021 Banca Pentru Alimente Cluj a salvat de la risipă 488,95 tone alimente acestea fiind echivalente a 977.900 porții de mâncare.
Un an mai târziu, din septembrie 2021 până în septembrie 2022 situația a crescut la 1469,764 tone de alimente salvate, respectiv 2.939.528 porții de mâncare. Toate acestea fiind donate de agenți economici (supermarketuri, hypermarketuri, producători locali, etc.) și care ajung cu ajutorul băncilor la organizații ce au în grijă oameni în nevoie (persoane în risc de sărăcie, copii sau vârstnici în situații vulnerabile, persoane cu dizabilități, refugiați, etc.).
Cine știe câștigă – Educație și conștientizare
Ce putem face pentru a schimba ceva? Educația e cea mai bună soluție și primul pas spre un viitor mai bun pentru noi, copii noștri și planeta noastră. Uite câteva idei ce te pot ajuta în a deveni conștient de realitatea risipei:
- Dacă nu știi de unde să începi, citește Ghidul Anti-risipa al celor de la Food Waste Combat. Este materialul perfect pentru a învăța cum să respectăm mâncarea cu sfaturi despre aranjarea alimentele în frigider, beneficiile compostului și chiar câteva rețete anti-risipă.
- O sursă foarte bună este și pagina The World Counts care îți arată în timp real cantitatea de mâncare risipită global.
- Un alt început bun este să urmărești un documentar pe tema risipei și alimentelor. Ai mai jos o listă pentru serile în care nu ști la ce să te uiți:
- Food, Inc. (2008)
- Wasted! The Story of Food Waste (2017)
- Just Eat it! A Food Waste Story (2019)
- A Place At The Table (2012)
- Taste the Waste (2010)
- Sustainable (2016)
- Donează!
- Dacă reprezinți un agent economic și ai surplus de alimente la final de zi contactează banca pentru alimente din regiunea ta!
- Poți face și tu o donație financiară pentru a susține organizațiile non-guvernamentale care luptă împotriva risipei (Banca Pentru Alimente, Food Waste Combat)!
Pe final, te întrebăm: Tu ce faci să schimbi aceste numere și să reduci risipa?
Iulia Andreea Sîrb este marketing coordinator – Banca Pentru Alimente Cluj. Pasionată de sustenabilitate, cu dorința de a ajuta și a avea un impact, Andreea lucrează în domeniul comunicării, ajutând organizațiile non-guvernamentale în strategiile lor și în crearea de conținut pe rețelele lor de socializare.
Tematici: risipa alimentară, bănci pentru alimente, donații.
De aceeași autoare:
Cum influențează munca într-un ONG de mediu viața de familie
Patru proiecte de educație pentru mediu transformă copiii în modele de urmat
Asociațiile non-profit pot primi donații alimentare pentru beneficiarii lor
Colecte de alimente. Ce sunt ele și cum ajută oamenii în nevoie?
Produsele pentru refugiați. Cum ajung la ei, cu ajutorul băncilor pentru alimente
Ce pot face agenții economici pentru a reduce risipa alimentară?
