Banca Mondială lucrează cu Fondul Monetar Internațional (FMI) la modalități de a include schimbările climatice în negocierile privind reducerea poverii datoriilor din unele țări sărace, a declarat președintele Băncii Mondiale David Malpass într-un interviu de vineri, scrie Reuters.
Trei țări – Etiopia, Ciad și Zambia – au inițiat deja negocieri cu creditorii în cadrul unui nou cadru comun susținut de grupul celor 20 de economii majore, proces care poate duce la reducerea datoriilor în unele cazuri.
Malpass a declarat că se așteaptă ca alte țări să solicite restructurarea datoriilor, dar a refuzat să ofere orice detalii.
Pandemia de coronavirus a înrăutățit perspectivele multor țări care erau deja puternic îndatorate înainte de focar, cu venituri în scădere, cheltuieli în creștere și rate de vaccinare cu mult în urma economiilor avansate.
China, Statele Unite și alte țări ale G20 au oferit inițial celor mai sărace țări din lume scutirea temporară a plății datoriei către creditorii oficiali în cadrul Inițiativei de suspendare a serviciului datoriei (DSSI). În noiembrie, G20 a lansat, de asemenea, un nou cadru conceput pentru a aborda stocurile de datorii nesustenabile.
Malpass a declarat că Banca și FMI studiază cum să înfrățească două probleme globale – necesitatea de a reduce sau restructura povara grea a datoriilor din multe țări mai sărace și necesitatea de a reduce emisiile de combustibili fosili care contribuie la schimbările climatice.
„Există o modalitate de a pune laolaltă … nevoia de reducere a datoriilor cu nevoia de acțiune climatică din partea țărilor din întreaga lume, inclusiv a celor mai sărace”, a spus el, adăugând că eforturile inițiale ar putea avea loc în cadrul comun al G20.
Incorporarea schimbărilor climatice în procesul de restructurare a datoriilor ar putea motiva creditorii suverani și chiar creditorii privați să anuleze un anumit procent din datoria țărilor sărace puternic îndatorate, în schimbul progresului în direcția dezvoltării durabile și a obiectivelor climatice, spun experții.
Banca Mondială și FMI joacă un rol consultativ important în negocierile de restructurare a datoriilor, deoarece evaluează durabilitatea sarcinii datoriilor fiecărei țări.
Multe țări în curs de dezvoltare necesită cheltuieli uriașe pentru a-și susține aprovizionarea cu alimente și infrastructura ca urmare a schimbărilor climatice. Guvernele trebuie, de asemenea, să cheltuiască o sumă mare pentru proiecte de energie alternativă, dar nu au resursele financiare pentru a plăti investițiile necesare.
„Trebuie să existe o recunoaștere morală de către lume că activitățile din economiile avansate au un impact asupra oamenilor din economiile sărace. Țările mai sărace nu emit cu adevărat prea mult din punct de vedere al gazelor cu efect de seră, dar suportă greutatea impactului din restul lumii”, a spus Malpass.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a povestit la începutul acestei luni reporterilor despre discuțiile care au loc în fază incipientă despre reducerea datoriilor de rezistența la climă și investițiile în surse de energie cu emisii reduse de carbon.
Acest lucru ar putea ajuta creditorii din sectorul privat să-și atingă obiectivele de dezvoltare durabilă, a spus ea.
