Soarele se invarte in jurul Pamantului, oamenii au fost contemporani cu dinozaurii, dar nu au evoluat animale, iar norocul bate scoala cand vine vorba de succes in viata. ”Green Report” a cerut parerea catorva sociologi si analisti pentru a interpreta surprinzatoarele concluzii ale studiului ”Publicul romanesc si stiinta”, dat publicitatii vineri de Facutatea de Sociologie.
Acesta reflecta un nivel scazut de cunostinte stiintifice ale romanilor despre mediul in care traiesc, dar si aplecarea lor catre precepte religioase traditionaliste si superstitii.
Din perspectiva ecologica, una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului arata ca 36% dintre romani au mare increde in stiinta si tehnica, despre care cred ca vor face ca resursele naturale sa devina intr-o zi inepuizabile. Paradoxal, in acelasi timp, majoritatea romanilor intervievati au dat dovada de o foarte mica aplecare catre cunoasterea stiintifica. Cum poate fi explicat acest paradox?
”Este vorba despre niste reminiscente rurale, pentru ca, in mod normal, cunostintele stiintifice te indeparteaza de superstitii. Romanii introduc stiinta tot in sistemul religios. Pentru ei, e tot un fel de Doamne Doamne, care are grija ca totul sa fie bine”, considera Bogdan Iancu, antropolog la Muzeul Taranului Roman.
Bogdan Iancu da ca exemplu obiceiul femeilor din judetul Olt, care de sarbatoarea calusarilor introduc pelin in masina de spalat ca sa iasa rufele mai curate. ”Natura e incontrolabila, dar poate face minuni”, interpreteaza antropologul aplecarea romanilor catre superstitii.
Ecologia merge mana in mana cu stiinta
”Faptul ca atatia romani cred ca Soarele se invarte in jurul Pamantului nu ma surprinde deloc. Exista o falie intre invatamantul de dinainte de 1989, care era axat mai mult pe stiinta, si cel de dupa, in care si-au facut loc si orele de religie. Multe din materialele bisericii se bazeaza pe un geocentrism crestin, care spune ca Pamantul este centrul Universului”, comenteaza Remus Cernea, presedinte al Partidului Verde si un anti-creationist declarat. In opinia sa, o explicatie ar putea fi lipsa de distinctie intre cunoasterea stiintifica si religie, de vreme ce ”se vorbeste mult despre Biblie ca despre o carte de stiinta”.
Intrebat daca principiile ecologiste pot fi intelese si asimilate de un popor orientat atat de puternic spre religie si superstitii, acesta arata ca, ”in secolul XXI, ecologia merge mana in mana cu stiinta”. ”A fi ecologist inseamna a fi un promotor al stiintei si al tehnologiilor noi, care pot aduce solutii. Evident, in masura in care nu ne asteptam la o solutie miraculoasa, peste noapte”, a mai spus acesta.
Scoala, calcaiul lui Ahile
”Faptul ca avem jumatate din populatie care crede ca este invers decat am invatat in manualele de geografie spune multe. In primul rand arata ca scoala romaneasca nu produce absolventi cu minima cultura generala. De la un an la altul constatam generatii din ce in ce mai slab pregatite, in scoala generala, liceu, facultate, iar cauzele sunt impartite intre sistemul de invatamant, profesori, parinti”, crede Marius Pieleanu, conferentiar universitar doctor la Facultatea de Stiințe Politice, Catedra de Sociologie din cadrul Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative.
Cei mai multi dintre cei care sustin stiinta si importanta ei o fac doar la nivel declarativ, printr-un stereotip, pentru ca da bine, dar in realitate nu ii preocupa, iar atunci cand sunt pusi in situatia de a-si rezolva o problema recurg la modalitati care nu au legatura cu stiinta, mai crede Pieleanu.
O alta explicatie este, in opinia sa, faptul ca jumatate din populatia Romaniei se gaseste in zona rurala, unde se traieste consecvent intr-un anumit tip de cutume si de traditii milenare, unde mijloacele de comunicare in masa si informatiile ajung inca cu dificultate sau deloc.
Livia Cimpoeru
Raluca Petrescu
Va invitam si pe dvs. sa comentati concluziile raportului sociologic
