Începând cu anul 2025, am putea avea centre de colectare cu aport voluntar (CAV) în toată țara: 552 de proiecte au fost aprobate și vor primi bani din PNRR pentru înființarea acestor centre. În județul Bihor există deja câteva centre aflate în exploatare.
Centrele de colectare prin aport voluntar (CAV) fac parte dintr-un program amplu de modernizare a infrastructurii pentru gestionarea deșeurilor, având ca scop creșterea ratelor de reciclare și reducerea impactului asupra mediului.
Sunt finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și joacă un rol crucial în realizarea angajamentelor de mediu asumate de România.
Aceste facilități oferă cetățenilor posibilitatea de a depozita deșeuri care nu pot fi colectate prin sistemul standard „door-to-door”, cum ar fi materiale reciclabile, biodeșeuri ce nu încap în pubelele individuale, dar și categorii speciale de deșeuri, cum ar fi cele voluminoase, textile, lemnoase, mobilier și cele rezultate din lucrări de construire și demolare.
Sesiunea de finanțare a fost lansată în 2022, iar în 2023 au fost aprobate cereri de finanțare pentru 552 de beneficiari. Aceștia includ Unități Administrativ-Teritoriale (UAT), atât individuale, cât și asociate, reprezentând municipii, orașe, comune, județe și subdiviziunile acestora. Implementarea proiectelor finanțate este în desfășurare.
Vezi aici lista finală de proiectelor selectate.
Procesul de selecție s-a desfășurat într-un format necompetitiv, pe principiul „primul venit, primul servit”.
Pentru achiziția centrelor, licitațiile vor fi organizate sub forma a nouă loturi, distribuite în funcție de regiuni geografice.
Conform estimărilor experților, construcția centrelor de colectare prin aport voluntar (CAV) ar putea fi finalizată într-un interval de aproximativ 9 luni. Cu toate acestea, există preocupări legate de posibile întârzieri cauzate de durata și complexitatea procesului de licitație.
Procedura de achiziție pentru containerele CAV demarată de Ministerul Mediului
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a inițiat procedura de achiziție a containerelor necesare pentru dotarea centrelor de colectare prin aport voluntar (CAV), în cadrul proiectelor din Componenta C3 – Managementul deșeurilor, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Procedura de atribuire a fost lansată în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), iar termenul limită pentru depunerea ofertelor a fost 1 aprilie 2024.
Achiziția se bazează pe acordurile de asociere semnate între Ministerul Mediului și Unitățile Administrativ-Teritoriale (UAT), care vor acționa ca autorități de implementare și plată pentru proiecte.
Valoarea estimată pentru cele 552 de pachete de containere necesare dotării centrelor este de peste 619,5 milioane lei (fără TVA).
Infrastructura CAV
Fiecare centru de colectare prin aport voluntar (CAV) va fi dotat cu infrastructură diversificată, adaptată tipurilor variate de deșeuri colectate.
Dotările standard includ:
1. Container de tip birou pentru administrație și supraveghere echipat cu un mic depozit pentru scule și două grupuri sanitare.
2. Container frigorific destinat depozitării cadavrelor de animale mici de companie (pisici, câini, păsări).
3. Container pentru deșeuri periculoase dotat cu recipiente speciale pentru lămpi fluorescente, becuri, deșeuri solide și lichide periculoase, uleiuri uzate, vopseluri, solvenți, deșeuri medicale, baterii și deșeuri electrice.
4. Containere cu presă pentru deșeuri din hârtie, carton, plastic și textile.
5. Containere walk-in, închise și acoperite pentru deșeuri electrice și electronice mici, aparate electrice de uz casnic mari (frigidere, televizoare etc.), precum și pentru mobilier și lemn.
6. Containere SKIP, deschise pentru deșeuri din sticlă, inclusiv geamuri, sticle, borcane și alte recipiente din sticlă.
7. Containere înalte, de tip ab-roll destinate anvelopelor uzate, deșeurilor metalice și deșeurilor de curte și grădină (crengi, frunze etc.).
8. Containere de tip ab-roll, deschise pentru gestionarea deșeurilor din construcții și moloz.
Categorii de deșeuri colectate în CAV
Centrele de colectare prin aport voluntar sunt concepute pentru a facilita colectarea separată a următoarelor tipuri de deșeuri:
1. Deșeuri menajere care nu pot fi gestionate în sistem „door-to-door”
- Deșeuri reciclabile și biodeșeuri care depășesc capacitatea pubelelor individuale.
2. Fluxuri speciale de deșeuri:
- Deșeuri voluminoase (mobilier, obiecte mari din gospodărie);
- Deșeuri textile (îmbrăcăminte, materiale textile uzate);
- Deșeuri din lemn;
- Anvelope uzate;
- Deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), inclusiv baterii uzate;
- Deșeuri periculoase (vopseluri, solvenți, uleiuri uzate, deșeuri medicale);
- Cadavre de animale mici (pisici, câini, păsări);
- Deșeuri de grădină (crengi, frunze, alte resturi vegetale);
- Deșeuri din construcții și demolări (moloz, resturi de materiale).
Provocările centrelor de colectare cu aport voluntar
Una dintre principalele probleme legate de acest tip de centru este comunicarea deficitară din partea autorităților publice locale.
În lipsa unei informări clare, au existat cazuri în care dezbaterile publice au eșuat, deoarece cetățenii au avut impresia că vor fi amenajate mini gropi de gunoi chiar sub ferestrele lor, au precizat surse pentru Green Report.
Totodată, depozitarea substanțelor periculoase și a deșeurilor din echipamente electrice și electronice (DEEE) implică un risc semnificativ, în special din cauza potențialului de autoaprindere al unor materiale, cum ar fi bateriile litiu-ion sau substanțele chimice periculoase.
Aceste deșeuri pot conține componente inflamabile sau reacționa periculos în condiții de manipulare incorectă sau depozitare necorespunzătoare, iar incendiile generate pot fi greu de controlat, având un impact considerabil asupra siguranței publice și a mediului.
De asemenea, riscurile pot fi amplificate în cazul lipsei unor măsuri adecvate de prevenire și monitorizare a acestor fluxuri de deșeuri.
„Pe de o parte, ca cetățean, te gândești că nu ți-ai dori să ai aceste centre în apropierea locuinței, pe de altă parte îți dorești să poți scăpa de aceste deșeuri cât mai aproape de casă. Cum împaci cele două dorințe care sunt total opuse? Securizând, prin negocieri, și prin transparență, ceea ce primarii noștri nu sunt obisnuiți să facă. Trebuie o oarecare pregătire a comunității, o comunicare bună și, eventual, o implicare a comunității în acest proces”, – a transmis Raul Pop, directorul de programe al Asociației Ecoteca.
Accesul în aceste centre ar urma să fie gratuit, condiția fiind ca utilizatorii să fie abonați la serviciul public de salubritate și să îndeplinească obligația de plată a tuturor taxelor aferente serviciilor de colectare a deșeurilor.
Astfel, doar persoanele care au toate taxele plătite la zi vor putea beneficia de facilitățile oferite de centrele de colectare prin aport voluntar.
Cantitățile de deșeuri care pot fi depuse în centrele de colectare sunt limitate, iar pentru orice cantitate suplimentară, cetățenii vor fi nevoiți să plătească.
Există, astfel, îngrijorarea că, impunând taxe suplimentare, se poate stimula abandonul deșeurilor în spațiile publice, întrucât unii cetățeni ar putea prefera să lase deșeurile pe domeniul public pentru a evita costurile suplimentare asociate depozitării în centrele de colectare.
„Dacă cetățeanului îi ceri câteva zeci de lei pe kilogram, nu numai că le aruncă pe câmp sau în pădure, dar nu-l mai votează nici pe primar. Rezolvarea ar putea veni din răspunderea extinsă a producătorului. Dacă în costul de achiziție a materialului nou ai avea deja inclusă toată partea asta de gestionare, atunci, da, cetățeanul pe bune, și fără să verifice cineva la poartă dacă a plătit sau nu salubrizarea, ar putea să le ducă acolo”, a afirmat Alexandru Laibăr, Director Executiv, Coaliția Pentru Economia Circulară – CERC.
Răspunderea producătorului nu ar trebui să genereze doar obligații suplimentare, ci și să stimuleze piața pentru reciclare și reutilizare.
Există o cerere pentru materialele reciclabile, iar pentru a facilita acest proces, este esențial să se permită celor care pot prelua și valorifica aceste materiale să o facă.
O piață funcțională pentru materialele reciclate poate contribui la eficientizarea gestionării deșeurilor și la reducerea presiunii asupra infrastructurii de colectare și reciclare.
O altă problemă a centrelor de colectare prin aport voluntar ține de costuri.
Uniunea Europeană a oferit finanțarea necesară pentru construcția centrelor de colectare, iar acum acestea trebuie să fie operaționalizate.
După finalizarea construcției, deșeurile colectate în aceste centre vor fi predate către valorificatori autorizați și reciclatori finali, unde materialele vor fi procesate.
Transferurile de investiții se realizează pe baza unei autorizații de mediu, care detaliază tipurile de deșeuri care vor fi gestionate și rezultatele așteptate.
Deși autorizația de mediu specifică clar aceste aspecte, nu oferă o garanție absolută că procesul va fi respectat în totalitate.
Dacă, de exemplu, gestionarea costurilor poate ajunge la 1 milion de euro în acest an și la 2 milioane de euro în anul următor, autoritățile locale trebuie să asigure resursele financiare necesare din bugetul propriu.
Aceste costuri sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului de reciclare, însă pot reprezenta un factor de constrângere pentru autoritățile locale, având potențialul de a afecta implementarea eficientă a procesului de reciclare.
„Uniunea Europeană, prin finanțarea celor trei fracții – eco-insule, centre de colectare prin aport voluntar și gestionarea deșeurilor de grajd a contribuit la rezolvarea unor probleme mari în domeniul gestionării deșeurilor. Acum este rândul autorităților locale să le gestioneze”, a spus Bogdan Constantinescu, directorul general al companiei de salubrizare Brai Cata.
Cele mai multe centre de acest gen sunt în județul Bihor, deja în exploatare, în localitățile Salonta, Marghita, Beiuș sau Valea lui Mihai.
#colectaredeseuri #centre #aportvoluntar #CAV #PNRR #colectareselectiva #deseurivoluminoase #deseuripericuloase #wastemanagement #smartcities #circulareconomy
