Curtea Suprema a confirmat ieri anularea certificatului de descarcare de sarcina arheologica nr. 4/2004 de catre Curtea de Apel Brasov. Acest certificat de descarcare de sarcina arheologica a fost emis de Ministerul Culturii si Cultelor pentru ca Rosia Montana Gold Corporation sa exploateze asa numitul Masiv Carnic. Decizia Curtii este definitiva si irevocabila si marcheaza sfarsitul unei lungi batalii legale purtate de ONG-urile romanesti pentru a salva acest sit arheologic unic, inca din 2004.
Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) este detinuta in proportie de 80% de catre Gabriel Resources (TSX: GBU), o companie miniera canadiana de mica dimensiune, limitata financiar si neexperimentata care intentioneaza sa stramute localnicii din Rosia Montana pentru a realiza cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa. Restul de 20% din actiuni apartin companilor American Newmont Mining si Electrum Strategic Holdings LLC. De-a lungul anilor, peste 1000 de oameni de stiinta, arheologi, istorici si institutii experte din Romania si din intreaga lum, cum ar fi ”Europa Nostra” si ICOMOS au protestat repetat impotriva distrugerii valorilor arheologice de la Rosia Montana pe care acest proiect minier ar cauza-o.
Potrivit arheologilor francezi care au cercetat arheologic Rosia Montana: "in Carnic, retelele miniere antice (de pe vremea dacilor, identificate ca atare pentru prima oara, si de pe vremea romanilor) raman de o coerenta uluitoare si intr-o stare de conservare remarcabila…." Carnic este protejat conform legislatiei romanesti in vigoare (Legea 5/2000) ca patrimoniu cultural de interes national. Cu toate acestea, Ministerul Culturii si Cultelor (MCC) a emis certificatul de descarcare de sarcina arheologica Nr. 4 in ianuarie 2004, prin care a fost revocat statutul de protectie al Masivului Carnic. Aceasta decizie a fost determinata de intentia RMGC de a exploata bogatele rezerve de aur din acest masiv.
In timpul dezbaterilor de ieri care au condus la luarea deciziei de anulare a certificatului de descarcare de sarcina arheologica, Alburnus Maior a demosntrat printer altele ca: a) Masivul Carnic adaposteste vestigii arheologice protejate ca monument de interes national si b) statul roman are obligatia sa ia masuri administrative, legale si tehnice pentru a proteja acest patrimoniu. Dovezile prezentate, care includeau numeroase declaratii ale arheologilor si institutiilor experte, cum ar fi Academia Romana, au aratat ca existenta vestigiilor arheologice este incompatibila cu operatiunea miniera in camp deschis.
Conform Andreei Szabo, avocatul Alburnus Maior, “Decizia de ieri reprezinta un precedent vital si incurajator deoarece este vorba de acces la justitie si despre puterea judecatorului de a analiza oportunitatea actelor administrative si de a sanctiona abuzurile administrative. Odata cu aceasta decizie, unicitatea vestigiilor arheologice din Rosia Montana a fost confirmata. Aceasta va obliga autoritatile sa intervina pentru a asigura protejarea mostenirii cuturale si spirituale in interesul comunitatilor.”
“Nu ar fi corect sa se sustina ca deficientele identificate de catre curte pot fi remediate pentru a aplica pentru un nou certificat de descarcare de sarcina arheologica. E suficient sa citesti sentinta precedenta care a fost mentinuta prin decizia irevocabila a Inaltei Curti pentru a intelege adevaratele probleme”, a decalarat Marius Harosa, lector la Facultatea de Drept in cadrul Universitatii Babes Bolyai.
“2007 si 2008 sunt ani importanti in lupta noastra. Suspendarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si invalidarea Planului Urbanistic al RMGC ne-au ajutat sa ne dezvoltam visele: doua pensiuni turistice sunt deschise in Rosia Montana, muzeul local a fost renovat. Decizia de ieri ne permite sa invitam institutiile si Ministerul Culturii si Cultelor sa dezvolte planuri eficiente pentru ca vestigiile din Rosia Montana sa fie nominalizate ca sit UNESCO. Ne bucuram mult sa vedem ca viziunea si visele noastre incep sa devina realitate”, a incheiat Eugen David, presedintele Alburnus Maior.
Cand vestea deciziei Curtii Supreme a ajuns la Bursa din Toronto (TSX) ieri, actiunile Gabriel Resources au avut cea mai mica valoare din 1999 incoace.