Primarul Sorin Apostu anunta ca in Cluj-Napoca s-a ajuns la 30 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor, clasand orasul intr-un top 10 european. Arhitectii sunt sceptici.
Inventarierea spatiilor verzi din Cluj-Napoca a inceput in cartierul Andrei Muresanu. Primarul Sorin Apostu a explicat ca au fost aplicate doua metodologii – una care vizeaza regimul spatiilor verzi, in conformitate cu normativele in vigoare, si alta – legata de ortofotoplanuri (fotografierea din avion, pe mai multe sectiuni). Inventarierea va cuprinde alte 21 de zone din oras, urmand ca rezultatele finale sa fie integrate in noul Plan Urbanistic General (PUG). Edilul sustine ca datele vor demonstra faptul ca municipiul a ajuns la cota de 30 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor.
in cartierul Andrei Muresanu, din cele peste 200 de hectare inventariate, 104 au fost declarate spatii verzi. Primarul Sorin Apostu a precizat ca, din acestea, 11,3 hectare apartin domeniului public al municipalitatii, iar restul sunt proprietati private. Astfel, a comentat edilul, au fost depistate 22 de alveole ce vor putea fi plantate cu copaci, 18 copaci imbatraniti care trebuie inlocuiti, trei salcami japonezi si un ginkgo biloba.
“in continuare, procedura de inventariere va continua pe alte 21 de zone din oras. Este destul de dificila munca pentru obtinerea acestei imagini integrale a municipiului. Practic, planurile cadastrale sunt suprapuse ortofotoplanurilor si, astfel, aflam care spatii verzi sunt in domeniul public si care sunt proprietati private”, a spus Apostu. “Cel mai important este ca vom ajunge sa indeplinim nivelul impus de normativele europene. Conform analizelor ce vor fi integrate in PUG, Clujul are 30 de metri patrati de spatiu verde pe cap de locuitor la un total de 300.000 de locuitori. Astfel, putem spune ca am intrat in topul primelor 10 orase europene care acorda o atentie deosebita zonelor verzi”, a afirmat primarul.
Sorin Apostu a precizat ca la imbunatatirea cotei de spatiu verde s-a ajuns, in primul rand, datorita extinderii intravilanului municipiului, inclusiv cu padurile Hoia si Faget. O contributie importanta au avut-o si clujenii care si-au amenajat spatiile de pe perimetrul proprietatilor. Au fost luate in calcul inclusiv spatiile verzi din zonele adiacente blocurilor. “S-au luat in considerare absolut toate spatiile verzi din municipiu. in total, vor fi analizate 920 de hectare, cat are Cluj-Napoca. Din primele analize, 247 de hectare apartin domeniului public, iar 643 fac parte din domeniul privat”, a mentionat Apostu.
Primaria ii va invita pe clujeni sa completeze o serie de chestionare privind suprafata de spatiu verde de care dispune fiecare proprietate. “Asa, vom putea obtine date cat mai certe si in privinta speciilor de plante sau de arbori existente pe teritoriul municipiului nostru. Sunt specii care au nevoie de interventie, pentru o procesare mai rapida a dioxidului de carbon in oxigen. Iar, pe de alta parte, vom avea si o baza de date completa referitoare la plantele si spatiile verzi ale orasului”, a spus primarul. Clujenii vor putea completa chestionarul fie online, fie prin corespondenta. “in cel mai rau caz, asteptam pana la recensamantul din 2011 si atunci sigur va completa toata lumea”, a lamurit Apostu.
Membru in Consiliul Superior al Registrului Urbanistilor din Romania, arhitectul Vasile Mitrea este destul de sceptic vizavi de informatiile prezentate de primarie. “Mi-e foarte greu sa cred ca s-a ajuns la o astfel de cota, de 30 de metri patrati pe cap de locuitor. Acum cativa ani, Clujul de abia ajungea la 7,5 metri patrati pe cap de locuitor. Dar, e adevarat, si normele erau altele. in primul rand, nu puteau fi incluse in raport acele spatii care nu erau deschise publicului”, spune Mitrea.
Pentru o situatie cat mai reala a Clujului, pentru a-l putea pozitiona printre metropolele europene care se ingrijesc realmente de zonele verzi, este nevoie de o detaliere mai concreta, crede arhitectul. “Primaria trebuie sa exemplifice foarte clar ce anume a luat in considerare cand avanseaza astfel de date. Daca sunt incluse, de pilda, cimitirele ortodoxe, declarate, intr-adevar, spatii protejate, dar in care zonele verzi lipsesc cu desavarsire, pentru ca avem groapa langa groapa si nici un arbore, atunci mare lucru nu am facut. Trebuie tinut cont de faptul ca nu orice tip de vegetatie inseamna spatiu verde care sa ne poata da oxigen. Sa ni se mai spuna cu cat anume s-a marit intravilanul orasului, sa vedem daca in aceste calcule ne bazam doar pe padurea Hoia si pe Faget”, a comentat Mitrea.
El a precizat ca la nivelul Registrului Urbanistilor se analizeaza deja posibilitatea de a trimite o scrisoare guvernului, in vederea formularii unor normative clare vizand tipul de zone care merita incluse in harta verde a unui oras.
