Autostrada urbana Gilau – Jucu va trece peste patru kilometri de padure si aproape trei kilometri de livezi, arata studiul de fezabilitate al societatii Iptana.
O prima etapa in obtinerea autorizatiei de construire pentru Autostrada urbana Gilau – Jucu a constat in dezbaterea publica de ieri, organizata de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Actiunea urmareste sa evalueze impactul pe care proiectul il va avea asupra mediului.
Conform proiectantului, societatea Iptana, Autostrada urbana nu va produce pagube majore. Legatura rutiera dintre Gilau si Jucu a fost poreclita “Autostrada Nokia”, pentru ca finlandezii au cerut in mod expres ca autoritatile romane sa lege comuna, unde si-au deschis o fabrica de telefoane mobile, de Autostrada Transilvania.
In 2030, traficul din Cluj va inregistra peste 50.000 vehicule pe zi, se arata in studiul de fezabilitate privind proiectul Autostrazii urbane Gilau-Jucu, elaborat de Iptana la comanda Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR). Pentru diminuarea poluarii din oras, toate aceste vehicule vor putea fi scoase pe noua autostrada urbana, care va ocoli municipiul pe latura sudica, de la Gilau pana la Jucu.
Inainte de a emite aviz favorabil, Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului a organizat o dezbatere publica pentru a evalua impactul pe care acest obiectiv il va avea asupra mediului. Reprezentanta Iptana, Liliana Balea, a prezentat ieri traseul final al Autostrazii urbane, urmand ca cei interesati sa prezinte in scris observatiile, in termen de 20 de zile.
“Pentru varianta optima a acestui traseu am avut in vedere elemente importante, precum costul si impactul asupra mediului”, a spus Liliana Balea. Conform prezentarii, Autostrada urbana incepe de la nord de Gilau, mai exact din sectorul trei al Autostrazii Tarnsilvania, merge pe culoarul Somesului pana la intersectia cu DN1, supratraverseaza un nod rutier (pasaj peste Autostrada Transilvania), apoi de pe DN1, ajunge pe terenul Companiei de Apa, unde se afla si Muzeul Apei.
Vor fi traversate apoi, drumul judetean 107R, padurea Manastur si Padurea Bisericii. Ar urma ca pe DJ 103 sa se realizeze un tunel, ca alternativa la supratraversarea zonei din apropierera strazii Eugen Ionescu. Tunelul ar urma sa aiba 1.910 metri. Itinerarul continua pana in Colonia Sobor, urmand ca in zona aeroportului sa se suprapuna cu actuala centura de est a Clujului. Traseul continua spre Aphida, cu un nod rutier si la Campenesti, in zona in care s-a prevazut construirea Spitalului Regional de Urgenta. in final, va ajunge la Jucu, in zona de nord, unde va asigura legatura cu Tetarom III, parcul industrial in care a investit compania Nokia.
Reprezentanta Iptana a mai precizat ca la nivel de CNADNR, mai exista un proiect care prevede ca Autostrada urbana Gilau – Jucu sa fie prelungita ulterior pana la Dej. “Dar, pentru inceput, documentatia pe care o propunem prevede strict traseul pana la Jucu. Acesta va parcurge un total de 43 de kilometri”, a explicat Liliana Balea. “Autostrada Nokia” va avea doua cai unidirectionale, cu trei benzi pe sens, existand posibilitatea ca ulterior, obiectivul sa poata fi extins.
Pe traseu, vor exista doua parcari, spatii de servicii publice si un punct de service. Pentru ca se inscrie in circuitul de autostrada urbana, nu se propune sistem de taxare. Pentru a prezenta situatia privind impactul asupra mediului, reprezntanta Iptana a sustinut ca autostrada nu va afecta sursa de apa potabila a localitatii Floresti.
“Propunem constructia unui pod hobanat (pod suspendat cu cabluri de sustinere – n.red.). Se practica aceste variante. Picioarele podului vor fi in afara zonei de protectie”, a explicat Liliana Balea. De asemenea, ea a adaugat ca s-au evitat rezervatiile de pe traseu, inclusiv rezervatia de orbeti de la Apahida, cu distanta de 1,5 kilometri, Fanatele din Floresti si zona Valea Sarata. in zonele de case vor fi amplasate panouri fonice care vor reduce foarte mult zgomotul.
Conform studiului de fezabilitate, urmeaza ca o serie de terenuri sa fie scoase din circuitul agricol, insa aceasta lipsa va fi compensata de cresterea turismului si a investitiilor. De asemenea, ar urma sa se defriseze peste patru kilometri de padure si aproape trei kilometri de livezi. Avand in vedere ca traseul este impregnat de semne istorice, se impune ca terenul sa fie descarcat de sarcini arheologice.
In cadrul dezbaterii publice, au fost prezente maxim zece persoane, reprezentanti ai Primariei Cluj-Napoca, ziaristi si organizatori. Arhitectul Emanoil Tudose a intervenit, sustinand ca acest proiect nu avantajeaza deloc municipiul. “Aprovizionarea orasului cu aer curat si rece se face de pe versantul nordic. Curentii de aer ai Somesului se ridica si curg in oras de pe acest versant. Daca vom realiza aceasta autostrada, curentii de aer vor intalni noxele masinilor si apoi se vor scurge in oras”, a fost de parere Tudose.
Reprezentantii Agentiei de Mediu au cerut ca toate observatiile sa fie transmise in scris, urmand ca peste 20 de zile sa se intruneasca Consiliul de Analiza Tehnica pentru a lua o decizie privind avizul pentru acest obiectiv. Dupa obtinerea avizului de mediu, CNADNR va putea prezenta documentatia Consiliului Judetean Cluj in vederea obtinerii autorizatiei de construire. “Dupa ce CNADNR va obtine autorizatia de construire, se va organiza si licitatia pentru executarea acestui obiectiv”, a mai sustinut reprezentanta Iptana.
Risc de mediu
Arhitectul Emanoil Tudose considera ca “autostrada Nokia” este un factor de risc din punct de vedere al mediului. Arhitectul a explicat ca muncipiul Cluj-Napoca primeste aer curat si rece de pe versantul nordic. “Curentii de aer ai Somesului se ridica si curg in oras de pe acest versant. Daca vom realiza aceasta autostrada, curentii de aer vor intalni noxele masinilor si apoi se vor scurge in oras”, a precizat Tudose.
