Noile propuneri europene pentru Conferinta Natiunilor Unite pentru schimbari climatice, ce va avea loc in luna decembrie la Copenhaga, contin cateva directii bune, dar e nevoie de angajamente mai concrete si de asumarea unui rol mai important in sprijinirea eforturilor de reducere a emisiilor si adaptare la impactul schimbarilor climatice a tarilor in curs de dezvoltare.
In comunicarea de ieri, intitulata “Towards a comprehensive climate change agreement in Copenhagen” (Spre un acord coerent asupra schimbarilor climatice la Copenhaga), Comisia Europeana a propus modul in care UE ar trebui sa negocieze la Copenhaga un acord global referitor la clima. Sefii de Guvern ai UE intentioneaza sa finalizeze pozitia UE, cu ocazia intalnirii Consiliului din martie.
“Europa trebuie sa inceteze sa anticipeze ceea ce e posibil sa faca restul lumii si sa se concentreze asupra lucrurilor pe care ea insasi ar trebui sa le faca, daca doreste sa-si recapete reputatia de lider in lupta impotriva schimbarilor climatice,” a spus Kim Carstensen, lider al New Global Deal on Climate Initiative, din cadrul WWF.
“Punctele cu care Europa ar trebui sa inceapa sunt, de fapt, propriile obiective declarate si anume cele a caror finalitate este sa mentina cresterea temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius, pe care WWF si multi altii au identificat-o drept limita maxima admisa pentru a evita o degradare ireversibila a mediului inconjurator, dar si procentul de reducere a emisiilor cu 25-40% pana in 2020, pe care tarile dezvoltate trebuie sa il obtina pentru a putea ramane la limita acestei marje de siguranta” , a adaugat reprezentantul WWF.
Pe langa revizuirea angajamentului luat anterior, de a-si reduce emisiile cu 30% pana in 2020, UE ar fi trebuit sa-si propuna sa atinga acest obiectiv in interiorul Europei, cu fonduri pe care sa le furnizeze tarilor in curs de dezvoltare, pentru ca acestea sa obtina reduceri ale emisiilor, echivalente cu un procent adiacent de 15% din nivelul emisiilor Europei.
E nevoie ca finantari substantiale sa apara inainte de 2013, iar finatarea pentru masuri de adaptare sa fie corelata cu reducerile de emisii vizate,” a mai spus Carstensen.
“Initiativele de comercializare a emisiilor trebuie sa fie suplimentate de alte masuri, cum ar fi spre exemplu standardele de performanta a emisiilor pentru centralele electrice”, a spus Kim Carstensen. “Unele state din America, cum este California, au inceput sa demonstreze deja eficacitatea unor asemenea masuri, in ciuda ostilitatii fostului guvern american si au primit unda verde de la noua administratie. Europa va fi din ce in ce mai mult pusa sa aleaga intre a urma aceasta directie sau a ramane in urma”, a mai spus reprezentantul WWF.
WWF crede, de asemenea, ca sistemul Natiunilor Unite, acolo unde tarile in curs de dezvoltare au cu adevarat ceva de spus, trebuie sa-si pastreze rolul principal in deblocarea fondurilor.
