- Busola Competitivității schimbă strategia UE – Von der Leyen promite mai puțină birocrație și mai multă flexibilitate.
- Obiective verzi, dar cu ajustări – UE spune că „rămâne pe drumul stabilit”, dar lasă loc schimbărilor.
- Simplificare sau relaxare a regulilor? – Reducerea raportărilor riscă să slăbească supravegherea companiilor.
- Tranziție ghidată de piață – Companiile primesc mai multă autonomie în aplicarea regulilor climatice.
- Un test politic pentru UE – Noile măsuri vor arăta dacă UE accelerează sau încetinește reformele verzi.
Lansarea Busolei Competitivității de către Comisia Europeană sub conducerea Ursulei von der Leyen marchează un moment de cotitură în politica economică și de mediu a Uniunii Europene.
Încercând să răspundă presiunilor tot mai mari din partea mediului de afaceri și a unor guverne naționale care cer mai multă flexibilitate și mai puțină reglementare, Comisia propune o reformă semnificativă a modului în care funcționează raportarea corporativă și politicile de tranziție ecologică.
În centrul acestui efort se află promisiunea de simplificare, însă această simplificare este privită de mulți drept o potențială dereglementare mascată.
Uniunea Europeană își menține direcția în privința Pactului Verde European, dar va fi nevoie de ajustări. Deși declară că obiectivele sunt „sculptate în piatră”, realitatea este că von der Leyen lasă loc unui grad considerabil de flexibilitate și reevaluare. Această nuanță este esențială într-un context politic în care forțele conservatoare și grupurile industriale cer o frânare a agendei verzi, sub pretextul protejării competitivității economice.
„În primul rând, schimbările climatice sunt o realitate. (…) Rămânem pe drumul stabilit de obiectivele Pactului Verde European și de țintele pe care ni le-am fixat. (…) Ne menținem direcția. Obiectivele sunt sculptate în piatră până în 2050″, a declarat von der Leyen, în conferința de prezentare a Busolei Competitivității
„(…) Și acum ajung la simplificare. Dacă ne uităm la cât de complexe și uneori contradictorii sunt cerințele, simplificarea este un element care ajută la atingerea obiectivelor Pactului Verde. Trebuie să accelerăm procesul. Cu cât este mai complex, cu atât durează mai mult. Cu cât ești mai pragmatic și mai simplu, cu atât poți fi mai rapid”, a spus von der Leyen.
Când von der Leyen spune că „ne menținem direcția, dar trebuie să fim flexibili și pragmatici”, ea recunoaște implicit că politicile ambițioase ale primului său mandat au generat rezistență, iar Comisia trebuie acum să găsească un echilibru între tranziția ecologică și presiunile economice.
Dacă Pactul Verde European a fost promovat inițial ca o strategie de creștere economică prin sustenabilitate, acum discursul Comisiei se orientează tot mai mult spre gestionarea costurilor tranziției și prevenirea pierderii competitivității.
Simplificarea ca repliere politică?
Un aspect central al discursului său este necesitatea de a simplifica regulile și de a reduce birocrația pentru a accelera implementarea Pactului Verde. Von der Leyen recunoaște că unele reglementări „sunt prea complicate și uneori contradictorii”, ceea ce poate încetini progresul.
Această retorică a simplificării servește unui dublu scop:
- Pe de o parte, rezonează cu mediul de afaceri și cu statele membre care s-au plâns de costurile ridicate și complexitatea regulilor impuse de Green Deal.
- Pe de altă parte, permite o recalibrare politică, oferind un compromis între susținătorii politicilor climatice ambițioase și cei care doresc o dereglementare mai amplă.
Dar această abordare este riscantă. De unde începe simplificarea și unde se termină?
Dacă simplificarea devine o cale de a dilua cerințele de raportare și de conformitate ale companiilor, atunci ne aflăm în fața unei potențiale dereglamentări ascunse sub pretextul eficienței administrative. Deja, revizuirea Directivei privind raportarea sustenabilității corporative (CSRD) și a Directivei privind diligența sustenabilității corporative (CSDDD) semnalează o posibilă relaxare a supravegherii impactului de mediu și social al companiilor.
Pentru forțele progresiste din Parlamentul European și pentru activiștii de mediu, acest tip de modificări sunt un prim pas periculos spre un recul legislativ. În loc să întărească mecanismele de monitorizare, simplificarea riscă să ofere mai mult spațiu de manevră marilor corporații, diminuând transparența și responsabilitatea acestora față de mediu.
Tranziție bazată pe piață: un cadru pentru viitoarea orientare politică
Un alt element-cheie al discursului este accentul pus pe stimulentele de piață și neutralitatea tehnologică. Von der Leyen subliniază că instrumente precum sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) sunt preferabile intervenției directe a statului.
Această orientare spre soluții de piață este un semnal important către mediul de afaceri și către tabăra de dreapta din Parlamentul European. Practic, von der Leyen încearcă să mute accentul de pe reglementări impuse de sus (top-down) spre mecanisme economice care să stimuleze tranziția ecologică.
De exemplu, prin sistemul ETS, companiile poluatoare plătesc pentru emisiile lor, dar pot decide singure cum să se adapteze – fie plătind mai mult, fie investind în tehnologii mai curate.
Aceasta este o diferență majoră față de retorica inițială a Pactului Verde, care punea un accent mai mare pe obiectivele impuse prin legislație. Noua abordare indică o deschidere mai mare către o tranziție ghidată de piață, o mișcare care poate atrage mai mult sprijin din partea centriștilor și a mediului de afaceri, dar care riscă să fie percepută ca un compromis în ochii progresiștilor.
Un discurs dublu?
Pe de o parte, von der Leyen insistă că „obiectivele sunt sculptate în piatră” – neutralitatea climatică până în 2050 și reducerea emisiilor cu 55% până în 2030. Pe de altă parte, mesajul său include fraze-cheie care pregătesc terenul pentru ajustări și posibile amânări:
- „Această tranziție nu a mai fost făcută niciodată înainte, deci trebuie să fim flexibili și pragmatici.”
- „Trebuie să ne adaptăm când vedem că ceva nu funcționează sau că avem nevoie de altă abordare.”
Această ambiție dublă – de a menține obiectivele, dar și de a permite ajustări – reflectă realitatea politică a alegerilor europene din 2024. Von der Leyen trebuie să își mențină sprijinul din partea familiei sale politice, Partidul Popular European (PPE), care include facțiuni mai sceptice față de reglementările climatice stricte, dar și să atragă suficiente voturi din partea progresiștilor și liberalilor pentru un nou mandat.
De aceea, răspunsul său este deliberat echivoc: nu renunțăm la obiective, dar vom fi mai flexibili în aplicare.
Un test politic esențial pentru viitorul UE
Tranziția ecologică nu mai este doar o dezbatere despre climă și sustenabilitate, ci o bătălie politică majoră pentru viitorul UE.
În prezent, există trei forțe principale care influențează această dezbatere:
- Tabăra pro-tranziție (verzii, social-democrații și activiștii de mediu) consideră că UE trebuie să mențină reglementările stricte și să accelereze tranziția ecologică, indiferent de costurile pe termen scurt.
- Forțele economice și conservatoare (PPE, mediul de afaceri, unele state membre) cer o relaxare a reglementărilor pentru a proteja competitivitatea UE și a evita pierderea locurilor de muncă.
- Pragmaticii (centriștii, o parte a liberalilor) susțin tranziția, dar doresc o abordare mai puțin rigidă și mai orientată spre piață.
Busola Competitivității și pachetul legislativ de simplificare vor reprezenta testul politic decisiv pentru viitorul Pactului Verde. Dacă aceste măsuri vor duce la o dilatare a termenelor și la o reducere a obligațiilor pentru companii, atunci criticii vor avea dreptate să spună că UE începe să facă pași înapoi în politica sa climatică.
Pe de altă parte, dacă simplificarea va duce doar la accelerarea implementării și eliminarea redundanțelor birocratice, fără a reduce standardele de mediu, atunci Comisia poate argumenta că această abordare este un ajustare necesară pentru o tranziție eficientă.
Dacă reformele Busolei Competitivității vor fi percepute ca un compromis prea mare în favoarea marilor companii și a intereselor conservatoare, Comisia riscă să piardă sprijinul forțelor progresiste din Parlamentul European și al organizațiilor de mediu. Pe de altă parte, dacă simplificarea se va dovedi insuficientă pentru mediul de afaceri, presiunile pentru dereglementare vor continua să crească.
Busola Competitivității nu este doar un plan economic – este o declarație politică despre direcția pe care UE o va urma în anii următori.
Deși von der Leyen susține că „ne menținem obiectivele”, rămâne de văzut dacă acest echilibru delicat poate fi păstrat sau dacă, sub presiunea realităților economice și politice, simplificarea de azi nu va deveni dereglamentarea de mâine.
SINTEZĂ Busola Competitivității
Documentul „A Competitiveness Compass for the EU” trasează strategia Uniunii Europene pentru recâștigarea competitivității economice, stimularea inovației și consolidarea poziției globale a Europei. Planul propune reforme pentru reducerea birocrației, investiții în tehnologii strategice și măsuri de securizare a economiei europene.
1. Necesitatea unei acțiuni urgente
Uniunea Europeană recunoaște că dispune de atuuri economice semnificative—o forță de muncă bine calificată, stabilitate juridică și o Piață Unică de mari dimensiuni. Cu toate acestea, Europa a înregistrat o încetinire a creșterii productivității în ultimele două decenii și, deși a demonstrat reziliență în fața crizelor recente (COVID-19, criza energetică), persistă vulnerabilități structurale care trebuie corectate pentru a asigura prosperitatea pe termen lung.
2. Obiectivele majore ale Busolei Competitivității
Strategia UE se bazează pe patru piloni esențiali pentru creșterea competitivității:
- (i) Inovație și leadership tehnologic – Consolidarea capacității UE de a fi lider în domenii tehnologice cheie.
- (ii) Energie accesibilă și sigură – Reducerea costurilor energiei și garantarea accesului la surse curate de energie.
- (iii) Consolidarea Pieței Unice – Eliminarea barierelor interne și modernizarea reglementărilor pentru a permite firmelor să se extindă mai ușor.
- (iv) Securitate economică și reducerea dependențelor – Creșterea rezilienței industriale și diminuarea dependenței de importuri esențiale.
3. Principalele măsuri și reforme propuse
Busola Competitivității include un set de inițiative emblematice pentru atingerea acestor obiective:
- Simplificarea reglementărilor – Reducerea birocrației și eliminarea cerințelor administrative inutile pentru companii.
- Investiții în tehnologii digitale și verzi – Accelerarea dezvoltării inteligenței artificiale, a calculului cuantic și a energiilor regenerabile.
- Reforma ajutoarelor de stat – Ajustarea normelor UE privind concurența pentru a permite un sprijin mai flexibil pentru industriile strategice.
- Adoptarea Actului de accelerare a decarbonizării industriale – Sprijinirea marilor industrii în reducerea emisiilor, fără pierderea competitivității.
- Revizuirea Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) – Extinderea acestuia la noi sectoare pentru a preveni relocarea producției poluante în afara UE.
- Consolidarea piețelor de capital – Creșterea accesului la finanțare pentru startup-uri și întreprinderi din domenii strategice, precum tehnologia și energia verde.
4. Calendarul de implementare
Busola Competitivității stabilește termene clare pentru adoptarea reformelor:
- T1 2025 – Adoptarea Pactului pentru Industria Curată și a Planului pentru Energie Accesibilă.
- T2 2025 – Lansarea noului cadru de ajutoare de stat.
- T3 2025 – Prezentarea Planului de Investiții pentru Transport Durabil.
- T4 2025 – Aprobarea Actului pentru accelerarea decarbonizării industriale și a Pachetului pentru industria chimică.
- T1 2026 – Planul de electrificare și Pachetul pentru rețelele energetice europene.
5. Finanțare și sprijin economic
- Bugetul UE va fi reorientat pentru a prioritiza investițiile în inovație, sustenabilitate și industrii strategice.
- Fondul European pentru Competitivitate va fi creat pentru a consolida sprijinul financiar destinat sectoarelor critice.
- Costurile administrative pentru companii vor fi reduse cu 25% pentru toate firmele și cu 35% pentru IMM-uri, ceea ce va genera economii semnificative.
