- Comisia Europeană promite condiții mai bune pentru fermieri și un lanț de aprovizionare echilibrat, dar ridică controverse prin relaxarea unor restricții, inclusiv asupra pesticidelor toxice.
- Viabilitatea reformei PAC rămâne incertă, pe fondul disputelor bugetare și comerciale.
Viziunea pentru Agricultură și Alimentație publicată de Comisia Europeană reprezintă o foaie de parcurs ambițioasă până în 2040, menită să ofere fermierilor condiții mai bune, să echilibreze lanțurile de aprovizionare și să regândească politicile de sustenabilitate.
Executivul UE intenționează să reducă povara reglementărilor, dar în același timp pregătește terenul pentru confruntări dificile privind regulile comerciale, prețurile alimentelor și echitatea lanțului de aprovizionare.
Bruxelles-ul promite reguli mai simple pentru fermieri, măsuri mai stricte împotriva comerțului neloial și o abordare axată mai mult pe stimulente decât pe constrângeri privind protejarea mediului.
Cu toate acestea, eliminarea interdicției explicite asupra exportului de pesticide toxice și relaxarea regulilor privind achizițiile publice indică o prudență în impunerea unor restricții care ar putea stârni reacții negative.
În acest context, viabilitatea reală a planului rămâne sub semnul întrebării, mai ales în ceea ce privește capacitatea sa de a transforma modelul agricol european și de a răspunde îngrijorărilor fermierilor, grupurilor de consumatori și activiștilor de mediu.
În pragul unei noi reforme a Politicii Agricole Comune, cu dispute bugetare iminente și negocieri comerciale tensionate, implementarea acestei viziuni nu va fi lipsită de obstacole. Comisia Europenă se confruntă cu o provocare majoră, într-o perioadă în care presiunile economice și sociale asupra agriculturii europene sunt tot mai intense, iar orice pas greșit ar putea amplifica nemulțumirile din sector.
Reînnoirea generațională în agricultură: soluții pentru atragerea tinerilor
- Comisia pregătește o Strategie de Reînnoire Generațională pentru 2025, care vizează sprijin direcționat, venituri mai mari și acces facil la terenuri pentru tinerii fermieri.
- Fermierii își vor putea diversifica veniturile prin credite de carbon și agro-turism, iar Comisia va revizui Directiva privind practicile comerciale neloiale pentru a preveni vânzarea produselor agricole sub costul de producție.
Comisia Europeană recunoaște că fermierii se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a forței de muncă și o scădere alarmantă a noilor generații care intră în domeniu, doar 12% dintre fermierii din UE având sub 40 de ani.
Lipsa unor măsuri adecvate ar putea duce la o reducere drastică a numărului de fermieri până în 2040, ceea ce ar însemna o concentrare excesivă a fermelor și o scădere a diversității agricole.
Pentru a menține atractivitatea sectorului, Comisia Europeană propune creșterea veniturilor fermierilor, reducerea birocrației și diversificarea surselor de venit, inclusiv prin dezvoltarea agriculturii bazate pe captarea carbonului și a proiectelor de bioeconomie.
Printre soluții se numără dezvoltarea surselor alternative de venit, precum creditele de carbon, prin care fermierii pot adopta practici sustenabile și vinde certificate companiilor care trebuie să compenseze emisiile, agro-turismul, conservarea habitatelor sau producerea de energie regenerabilă pe terenuri agricole.
În acest sens, Comisia pregătește o Strategie de Reînnoire Generațională, care va fi prezentată în 2025 și care va include și măsuri pentru facilitarea accesului tinerilor la terenuri și finanțare.
Un alt aspect esențial al acestei strategii este reforma Politicii Agricole Comune (PAC) după 2027. Se discută dacă PAC ar trebui să rămână un fond separat în bugetul UE sau să fie integrat într-un fond mai mare.
Indiferent de abordare, Comisia semnalează o schimbare către un sprijin mai bine direcționat, axat pe fermierii activi, tinerii agricultori și producătorii de alimente esențiale.
Printre măsurile analizate se numără simplificarea plăților directe și ajustarea distribuirii subvențiilor pentru a asigura o alocare echitabilă și eficientă a resurselor.
Un sector competitiv și rezilient
- Comisia vrea să revizuiască Directiva privind practicile comerciale neloiale pentru a preveni vânzarea sub costurile de producție și va extinde Observatorul Lanțului Agroalimentar pentru mai multă transparență.
- Comisia vrea condiții mai echitabile pentru muncitorii agricoli și femeile din sector, dar fără mecanisme clare de aplicare.
Comisia vrea să se asigure că fermierii nu sunt obligați să-și vândă produsele sub costurile de producție printr-o revizuire a Directivei privind Practicile Comerciale Neloiale, fără a impune o interdicție absolută a vânzărilor sub cost, o măsură contestată de susținătorii pieței libere.
Pentru a spori transparența în distribuția profiturilor de-a lungul lanțului de aprovizionare, Comisia va extinde rolul Observatorului Lanțului Agroalimentar, ceea ce ar putea aduce mai multă claritate, dar și tensiuni suplimentare între fermieri, procesatori și retaileri.
Observatorul Lanțului Agroalimentar al Uniunii Europene (AFCO) a fost anunțat de Comisia Europeană în martie 2024 și a avut prima reuniune pe 17 iulie 2024. Acesta reunește până la 80 de membri, inclusiv autorități naționale și organizații reprezentând diverse etape ale lanțului de aprovizionare, de la fermieri și furnizori până la industria alimentară, comercianți, transportatori și consumatori.
Pe lângă fermieri, Comisia recunoaște dificultățile cu care se confruntă și muncitorii agricoli, femeile din sector și lucrătorii străini.
De aceea va fi lansată platforma „Femeile în Agricultură”, deși impactul său concret asupra condițiilor de muncă rămâne incert.
De asemenea, se fac apeluri pentru îmbunătățirea salariilor și condițiilor de muncă ale lucrătorilor slab plătiți din agricultură și industria procesării alimentelor, însă fără propuneri clare privind mecanismele de aplicare.
Comisia își menține angajamentul față de securitatea și suveranitatea alimentară, folosind acordurile comerciale pentru a proteja interesele fermierilor europeni.
Un obiectiv important este alinierea standardelor de producție ale produselor importate cu cele din UE, pentru a evita concurența neloială.
În paralel, aplicarea riguroasă a standardelor de siguranță alimentară va rămâne o prioritate, iar sectorul zootehnic va beneficia de sprijin suplimentar pentru a asigura un viitor sustenabil.
Un sector agricol pregătit pentru viitor
- Comisia va sprijini agricultura sustenabilă prin stimulente, flexibilizarea PAC și promovarea agriculturii carbonului, bioenergiei și biopesticidelor.
- Zootehnia va beneficia de măsuri pentru reducerea emisiilor, iar fermierii vor avea acces la instrumente pentru sustenabilitate și reziliență.
Comisia Europeană își propune să reducă impactul agriculturii asupra mediului, punând accent pe stimulente în loc de penalizări și implicând întregul lanț agroalimentar în responsabilitatea climatică.
Deși strategia prevede ca și companiile alimentare și retailerii să își asume o parte din efort, nu este încă clar cum vor fi trași la răspundere. O componentă centrală a acestui plan este simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), ceea ce va oferi statelor membre mai multă flexibilitate în aplicarea regulilor de mediu.
Comisia recunoaște că abordările uniforme nu funcționează și că cererile numeroase pentru derogări ecologice arată necesitatea ajustărilor.
Astfel, PAC va trece de la impunerea unor condiții la un sistem bazat pe stimulente, facilitând accesul fermierilor la plăți pentru servicii de ecosistem.
Strategia include măsuri pentru sprijinirea agriculturii carbonului, care presupune practici ce ajută la captarea și stocarea carbonului în sol, prin reducerea emisiilor și îmbunătățirea fertilității terenurilor.
Fermierii care adoptă metode precum cultivarea fără arătură sau rotația culturilor vor beneficia de credite de carbon, pe care le pot vinde companiilor interesate să își compenseze emisiile.
În paralel, Comisia va susține bioenergia și bioeconomia circulară, prin simplificarea procedurilor de aprobare pentru biopesticide, adică produse obținute din organisme vii, substanțe naturale sau derivați ai acestora, utilizate pentru protecția plantelor.
Pentru a facilita accesul fermierilor la aceste soluții sustenabile, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) va primi resurse suplimentare pentru evaluarea rapidă a noilor produse.
Sectorul zootehnic va rămâne un pilon al agriculturii europene, iar strategia Comisiei subliniază importanța utilizării aditivilor furajeri, substanțe adăugate în hrana animalelor pentru a îmbunătăți nutriția, digestia și sănătatea acestora, ceea ce poate reduce impactul asupra mediului.
Un „flux de lucru” dedicat zootehniei va monitoriza industria și va asigura sustenabilitatea producției animale în UE.
De asemenea, Comisia intenționează să sprijine fermierii printr-o Busolă a sustenabilității, un sistem voluntar pentru evaluarea performanței ecologice, și printr-o Strategie de Reziliență a Apei, crucială pentru adaptarea la schimbările climatice.
În privința pesticidelor, Comisia va analiza impunerea unor restricții suplimentare doar dacă alternativele sustenabile vor deveni disponibile într-un timp rezonabil.
Strategia UE pentru securitatea alimentară și controlul importurilor
- UE vrea să reducă dependența de importuri prin stimularea producției interne de proteine vegetale, de îngrășăminte sustenabile și prin crearea unor rezerve de alimente.
- Comisia renunță la interdicția directă a exportului de pesticide toxice, optând pentru o evaluare a impactului.
- Comisia va promova lanțuri scurte de aprovizionare, transparența etichetării și combaterea declarațiilor ecologice înșelătoare, dar evită reglementări stricte privind nutriția.
Comisia Europeană avertizează asupra dependenței UE de importurile agricole esențiale, precum îngrășămintele din Rusia, Belarus și Africa de Nord sau soia pentru furaje din America de Sud și de Nord.
Pentru a reduce această vulnerabilitate, Comisia propune o strategie care să stimuleze producția internă de proteine vegetale, alături de dezvoltarea îngrășămintelor cu emisii reduse de carbon și a soluțiilor de reciclare.
Comisia explorează și ideea unor rezerve de alimente, o măsură ce reflectă preocuparea pentru reziliența lanțului de aprovizionare. De asemenea, documentul promovează lanțuri de aprovizionare mai scurte și susține un consum alimentar mai sănătos prin dialoguri anuale cu industria și studii privind impactul alimentelor ultraprocesate asupra sănătății.
În 2025, UE va introduce un plan de reciprocitate comercială, care va impune standarde egale pentru importuri, aliniindu-le la cerințele europene privind pesticidele, bunăstarea animalelor și sustenabilitatea.
Pentru aplicarea concretă a acestor măsuri, Comisia intenționează să creeze un grup operativ dedicat controlului importurilor, care să colaboreze cu statele membre pentru a consolida verificările la frontieră și a preveni intrarea pe piața UE a produselor care nu respectă reglementările europene.
O schimbare majoră este eliminarea interdicției explicite privind exportul de pesticide toxice interzise pe piața internă a UE.
În locul unei interdicții directe, Comisia va iniția o evaluare a impactului, păstrând deschisă posibilitatea unor restricții viitoare.
Comisia Europeană propune măsuri modeste pentru consumatori, concentrându-se pe transparența informațiilor și pe lanțuri de aprovizionare mai scurte. Deși inițiativa de a elimina mentalitatea „mai ieftin înseamnă mai bine” a fost abandonată, documentul subliniază că instituțiile care fac achiziții publice ar trebui să urmărească „cea mai bună valoare”.
Comisia va lansa și un studiu asupra impactului alimentelor ultraprocesate și va extinde etichetarea privind țara de origine.
Fără să precizeze cum, UE vrea să combată declarațiile ecologice înșelătoare și etichetele de sustenabilitate nesigure.
Consumatorii sunt încurajați să sprijine fermierii locali în tranziția către o producție mai ecologică.
Lipsesc reglementările privind etichetarea nutrițională, profilurile nutriționale pentru produsele nesănătoase și promovarea dietelor pe bază de plante.
Concluzie
Strategia Comisiei Europene pentru agricultură și alimentație propune măsuri ambițioase pentru fermieri și lanțurile de aprovizionare, dar ridică semne de întrebare privind aplicabilitatea sa reală.
Deși Bruxelles-ul promite stimulente pentru practici sustenabile, reducerea poverii birocratice și reguli mai echitabile pentru comerț, relaxarea unor restricții, cum ar fi cea privind exportul pesticidelor toxice, sugerează o abordare prudentă.
În plus, lipsa unor reglementări clare privind etichetarea nutrițională și sprijinul limitat pentru consumatori arată că planul pune accentul mai mult pe producție decât pe schimbările la nivelul pieței.
SINTEZA Viziunii pentru Agricultură și Alimentație publicată de Comisia Europeană
1. Modelarea unui sector agricol și alimentar atractiv pentru viitoarele generații
- Agricultura și alimentația sunt esențiale pentru stilul de viață european, oferind siguranță alimentară pentru 450 de milioane de cetățeni.
- Sectorul agroalimentar generează o valoare adăugată de peste 900 miliarde EUR și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 30 de milioane de persoane.
- UE este cel mai mare exportator agroalimentar mondial, cu un excedent comercial de 70 miliarde EUR în 2023.
- Importurile sunt esențiale pentru produse precum soia, uleiuri și fructe de mare, ceea ce creează o vulnerabilitate strategică.
- Populația agricolă îmbătrânește, doar 12% dintre fermieri având sub 40 de ani, iar veniturile sunt sub media economică.
- Creșterea birocrației și reglementărilor afectează atractivitatea sectorului, ceea ce a generat protestele fermierilor.
2. Viziunea și obiectivele pentru 2040
- Un sector agricol atractiv: venituri stabile pentru fermieri, condiții favorabile pentru investiții, stimularea inovației.
- Un sector competitiv și rezilient: reducerea dependențelor externe, diversificarea exporturilor, creșterea autonomiei strategice.
- Sustenabilitate și protecția mediului: integrarea obiectivelor climatice, protecția solului, apei și biodiversității.
- Îmbunătățirea condițiilor de viață în zonele rurale: stimularea ocupării forței de muncă, reducerea inegalităților, sprijinirea tinerilor și femeilor în agricultură.
3. Politici pentru un sector agroalimentar prosper
3.1. Construirea unui sector atractiv și asigurarea unui nivel de trai echitabil
- Reechilibrarea lanțului valoric: eliminarea practicilor comerciale neloiale, consolidarea poziției fermierilor în negocieri.
- Sprijin public mai echitabil: plăți directe mai bine direcționate, reducerea birocrației pentru micii fermieri.
- Diversificarea veniturilor fermierilor: stimulente pentru bioeconomie, agricultură circulară, ferme organice.
- Finanțare și reducerea riscurilor: instrumente financiare pentru investiții, scheme de asigurare pentru riscurile climatice.
- Reînnoirea generațională: strategii pentru accesul tinerilor la terenuri și finanțare, promovarea inovației.
3.2. Un sector competitiv și rezilient în fața provocărilor globale
- Reducerea dependențelor strategice: dezvoltarea producției interne de îngrășăminte și proteine vegetale.
- Competitivitate echitabilă pe plan global: măsuri pentru protejarea fermierilor europeni.
- Gestionarea riscurilor și crizelor: consolidarea mecanismelor de intervenție în caz de criză alimentară, schimbări climatice sau instabilitate geopolitică.
- Reducerea birocrației: eliminarea cerințelor excesive, simplificarea legislației pentru fermieri și IMM-uri.
3.3. Asigurarea unui sector agroalimentar sustenabil
- Reducerea emisiilor agricole: stimulente pentru tehnologii curate, îmbunătățirea gestionării solului și apei.
- Sistemul de certificare a captării carbonului: stimulente financiare pentru fermierii care adoptă practici durabile.
- Reforma utilizării pesticidelor: accelerarea autorizării alternativelor ecologice.
- Conservarea biodiversității: scheme de plăți pentru protejarea ecosistemelor agricole.
3.4. Creșterea calității vieții și valorizarea alimentației
- Îmbunătățirea condițiilor sociale în zonele rurale: acces la servicii, educație și infrastructură pentru fermieri.
- Susținerea femeilor în agricultură: platforme de sprijin pentru femeile-antreprenor din sector.
- Crearea unei culturi alimentare europene: promovarea produselor locale, educație alimentară, combaterea dezinformării privind hrana.
- Modernizarea lanțului de aprovizionare: dezvoltarea lanțurilor scurte, reducerea risipei alimentare.
4. Crearea unui mediu favorabil pentru inovare și cercetare
- Cercetare și digitalizare: promovarea tehnologiilor agricole, utilizarea AI și sateliților pentru optimizarea producției.
- Bioeconomie și noi tehnologii: stimularea sectorului biotehnologic pentru creșterea productivității și sustenabilității.
- Investiții în educație și formare: atragerea tinerilor în agricultură prin cursuri de specializare și incubatoare de afaceri.
CITEȘTE ȘI
Min. Agriculturii: România susține adaptarea măsurilor de mediu la realitățile economice
#ViziuneaAgricolăUE #AgriculturaViitorului #StrategiaPAC #FermieriÎnCriză #ReformaAgricolă #AlimenteSustenabile #BirocrațiePAC #ComerțAgroalimentar #SiguranțăAlimentară #SubvențiiȘiReguli #AgriculturaCarbonului #LanțuriScurteDeAprovizionare #PesticideȘiReglementări #ProtecțiaFermierilor #PAC2040 #UEȘiFermierii #EcoAgricultură #CrizaAgricolă #PoliticiDeMediu #IndustriaAgroalimentară
