Turismul de agrement se triplează până în 2040, ajungând la 15 trilioane de dolari. Vacanțele interne și turiștii din piețele emergente devin forțele dominante ale pieței globale. Noua generație caută sens, confort și autenticitate, iar aceste așteptări pun presiune pe industrie să devină sustenabilă.
Piața globală a turismului de agrement va ajunge la 15 trilioane de dolari în 2040, față de 5 trilioane în prezent, potrivit unui raport recent al Boston Consulting Group.
În mod surprinzător, nu călătoriile internaționale determină acest salt, ci cele interne, care vor genera aproape 12 trilioane, și cele regionale, estimate la peste 2 trilioane.
Doar 1,4 trilioane vor proveni din turismul peste granițe.
Noua dinamică este determinată de creșterea accelerată a piețelor emergente, precum China, India, Arabia Saudită, Vietnam și Nigeria.
Acestea depășesc economiile turistice tradiționale, alimentate de o clasă de mijloc în expansiune și de schimbarea comportamentului de consum.
„Pe măsură ce mai mulți oameni își iau vacanțe, și o fac mai frecvent, asistăm la o schimbare profundă în ceea ce privește cine călătorește, ce așteaptă și cum își planifică călătoriile”, spune Christina Mühlenbein, partener BCG și coautoare a studiului.
Generații noi, obiceiuri diferite
Millennialii și reprezentanții Generației Z devin forțele dominante ale turismului global.
Mai activi decât generațiile anterioare, aceștia investesc nu doar bani, ci și intenție în vacanțele lor. Își doresc experiențe relevante, conectate la identitate și valori.
Un procent considerabil dintre turiști, între 18% și 39%, preferă să călătorească singuri.
Acest tip de călătorie, cândva excepțional, a devenit obișnuit, mai ales pentru cei care caută independență, introspecție sau conexiune culturală directă.
De asemenea, tot mai mulți oameni îmbină munca și relaxarea în același sejur.
Fenomenul „bleisure” [business+leisure/afaceri+timp liber n.red] s-a extins în special în piețele emergente, unde peste 70% dintre respondenți declară că adoptă acest model.
În vestul Europei și în SUA, ponderea rămâne între 15% și 30%.
„Turiștii de mâine arată diferit. Cine sunt, cu cine (sau fără cine) călătoresc, ce așteaptă și cum iau decizii”, punctează Lara Koslow, partener senior la BCG.
De la relaxare la recunoaștere personală
Vacanțele nu mai sunt doar un prilej de odihnă. Oamenii își doresc să se simtă conectați la loc, la comunitate și la ei înșiși.
Pe lângă destinațiile urbane și litoralul clasic, câștigă teren retreaturile de sănătate, turismul spiritual, explorările culturale și gastronomia autentică.
În Asia de Sud-Est, gastronomia este un element-cheie în decizia de călătorie. Turiștii din China, Vietnam și Indonezia se orientează în funcție de specificul culinar al destinației, nu doar de obiectivele de vizitat.
„Oamenii caută experiențe de călătorie care să reflecte cine sunt”, subliniază Dennis Utzerath, partener BCG.
„Vacanțele tradiționale la plajă sau în oraș nu și-au pierdut farmecul. Însă tot mai mulți turiști prioritizează sensul, confortul și împlinirea personală alături de relaxare.”
Planificare inteligentă, decizii umane
În piețele emergente, inteligența artificială devine instrument de bază pentru organizarea vacanțelor.
65% dintre turiștii chinezi folosesc deja aplicații și chatboți pentru planificare.
În India, Indonezia și Vietnam, procentul variază între 51% și 59%.
Cu toate acestea, peste 80% dintre respondenți consideră că interacțiunea umană rămâne esențială.
Deși tehnologia facilitează deciziile, turiștii caută în continuare contact real, ghidaj personalizat și recomandări credibile.
Turismul viitorului cere sustenabilitate reală
Creșterea accelerată a pieței turistice aduce beneficii economice evidente, dar și presiuni asupra mediului și comunităților.
Fără măsuri clare de prevenție și planificare, zonele cele mai vizitate riscă să-și piardă exact autenticitatea care le face atractive.
Pe măsură ce destinațiile adoptă etichete „eco”, apare riscul ca sustenabilitatea să fie redusă la strategie de imagine.
Greenwashing-ul turistic, fie că e vorba de hoteluri „verzi” care nu gestionează corect deșeurile sau de retreaturi construite în arii naturale, poate submina încrederea și distruge tocmai ceea ce turiștii caută.
Industria trebuie să adopte soluții reale:
- infrastructură ecologică;
- limitarea impactului în zone vulnerabile;
- parteneriate cu comunitățile locale;
- reglementări publice ferme.
România: vacanțe mai dese, inițiative timide pentru turism durabil
În 2024, România a înregistrat peste 14,26 milioane de sosiri în structurile de cazare turistică, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică.
Este o creștere de 4,5% față de anul anterior, iar peste 83% dintre turiști au fost români, semn că vacanțele interne domină piața.
Cu toate acestea, durata medie a șederii rămâne scurtă, doar 2,1 zile, și reflectă un model turistic axat pe escapade rapide, deseori în aceleași destinații suprasolicitate: litoral, stațiuni montane sau orașe mari.
Pentru a răspunde acestor provocări, România a lansat în 2023 o Strategie Națională pentru Dezvoltarea Turismului Durabil, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale.
Documentul propune o viziune până în 2035, axată pe sustenabilitate, diversificare și creșterea implicării comunităților locale.
Totuși, etapele de implementare sunt încă neclare, iar efectele concrete asupra politicilor publice întârzie să apară.
Vacanțele mai dese, motivațiile culturale și interesul crescut pentru natură sunt deja prezente în comportamentul turiștilor români.
Provocarea rămâne adaptarea infrastructurii și a reglementărilor la aceste noi cerințe pentru ca turismul intern să nu consume resurse, ci să contribuie la conservarea lor.
CITIȚI ȘI:
Podcast Green Report – Supraturismul, satul și localitățile fantomă
Turismul regenerativ: Cum poate salva turismul destinațiile pe care le vizităm
