Comisia Europeana a subliniat joi ca va insista pentru respectarea regulilor de buna guvernare si dezvoltare durabila in regiunea arctica, fara insa a cere semnarea unui tratat international in acest sens, informeaza Agerpres.
Astfel, Comisia a declarat ca va incerca sa puna in valoare principiile "multilateralismului", "dialogului" si "protectiei mediului" in dezvoltarea acestei regiuni pe care incalzirea climatica a inceput s-o metamorfozeze. UE are o influenta redusa asupra regiunii arctice, cu care o singura tara care ii este membra, Danemarca, ii este si riverana.
Dar ea vrea sa-si prezinte pozitia in fata revendicarilor unor puteri riverane precum SUA, Canada si Rusia. O data cu topirea gheturilor, importante resurse de petrol si gaze naturale, dar si de peste ar urma sa devina accesibile. Regiunea ar putea detine circa 25 la suta din rezervele mondiale de gaze si petrol, estimeaza expertii.
Comisia a indicat ca nu vrea – si nici nu poate – sa se opuna exploatarii resurselor care se anunta si pentru care marile puteri concureaza deja. "Exploatarea a inceput deja si pentru ca aceasta este situatia, vrem sa fie aplicate cele mai stricte criterii" in materie de protectia mediului, a subliniat comisarul relatiilor externe, Benita Ferrero-Waldner.
Comisarul european responsabil al pescuitului si afacerilor maritime, Joe Borg, a subliniat si el ca UE vrea sa influenteze reglementarea "problemelor complexe", evocand evolutia zonelor maritime si deschiderea zonelor de pescuit "neacoperite prin acorduri internationale". Mai multe tari au revendicat extinderea zonei lor maritime, fixata in prezent la 200 mile marine, in fata Comisiei limitelor platoului continental, creata prin Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii.
Totusi, Bruxelles-ul nu cere negocierea unui tratat asupra Arcticii, chiar daca eurodeputatii au pledat la inceputul lunii octombrie in acest sens. "Suntem de parere ca exista deja un cadru international foarte complet", a indicat dna Ferrero-Waldner.
