În iulie 2021, Comisia Europeană prezenta un set de propuneri – parte a legislației europene privind protejarea climei – în cadrul unui demers extrem de ambițios menit să asigure că Europa devine primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, reducerea cu cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră ale Europei până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990, și plantarea în UE a 3 miliarde de copaci suplimentari până în 2030, scrie avocata Alina Moldovan, Managing Partner la Firon Bar-Nir, într-un nou articol de opinie pentru Green Report.
Pachetul de propuneri, intitulat „Fit for 55” (Pregătiți pentru 55) cuprindea mai multe proiecte menite să acopere toate sectoarele: reforma sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS); un nou sistem UE de comercializare a certificatelor de emisii pentru combustibilii pentru construcții și pentru transportul rutier; Fondul social pentru climă; Regulamentul privind partajarea efortului; Regulamentul privind utilizarea terenurilor, silvicultura și agricultura (LULUCF); Standardele privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete; Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM); Directiva privind energia regenerabilă; Directiva privind eficiența energetică; Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi (AFIR); Regulamentul RefuelUE în domeniul aviației, Regulamentul FuelEU în domeniul maritim.
Ultimii doi piloni ai pachetului legislativ „Fit for 55” – Directiva revizuită privind energia regenerabilă (care stabilește obiectivul obligatoriu al UE în materie de energie din surse regenerabile pentru 2030 la un minim de 42,5%, față de obiectivul actual de 32% și își propune ca Europa să atingă o pondere de 45% a energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE până în 2030) și Regulamentul RefuelUE în domeniul aviației (care stabilește norme armonizate la nivelul UE pentru promovarea combustibililor de aviație sustenabili – SAF, cu o cotă din ce în ce mai mare de SAF care trebuie să fie amestecată cu kerosen de către furnizorii de combustibil de aviație și furnizată aeroporturilor din UE) – au fost adoptați pe 9 octombrie 2023, Comisia respectându-și astfel promisiunea de a fi lider în ceea ce privește acțiunile în domeniul climei și de a configura tranziția ecologică în beneficiul cetățenilor și al industriilor.
UE are astfel obiective climatice clare obligatorii din punct de vedere juridic, care acoperă toate sectoarele-cheie ale economiei:
- stabilirea prețului emisiilor de dioxid de carbon și a unui plafon anual de emisii, în special la transporturi și combustibili pentru încălzire, precum și la transportul maritim, care garantează că poluatorii plătesc, iar statele membre generează venituri pe care le pot investi în tranziția ecologică;
- alocarea a 65 de miliarde de euro din bugetul UE și peste 86 de miliarde de euro în total prin Fondul social pentru climă, menit să sprijine pe cei mai vulnerabili cetățeni și întreprinderi mici în tranziția ecologică;
- ajustarea carbonului la frontieră, pentru garanta că produsele importate vor plăti, de asemenea, un preț al carbonului la frontieră în sectoarele vizate, mecanism care, în combinație cu sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii, reduce riscul ca întreprinderile să-și mute producția în afara Europei, în țări cu standarde de mediu mai puțin stricte;
- îmbunătățirea eficienței energetice cu 11,7% până în 2030, mai ales în sectorul public, cu un obiectiv de economisire anuală de 1,9% și cu accent pe îmbunătățirea eficienței energetice cu prioritate în rândul persoanelor afectate de sărăcia energetică;
- eliminarea treptată a vehiculelor poluante până în 2035 – autoturismele și camionetele noi înmatriculate în Europa vor avea emisii zero până în 2035, iar în etapa intermediară emisiile medii ale mașinilor noi vor trebui să scadă cu 55% până în 2030, iar cele ale camionetelor noi cu 50% până în 2030;
- implementarea obligatorie a infrastructurii de reîncărcare electrică și de realimentare cu hidrogen de-a lungul drumurilor europene, utilizarea combustibililor alternativi în transportul rutier, maritim și aerian;
Activitatea Comisiei continuă în ceea ce privește alte propuneri legislative în curs de soluționare, precum Directiva privind impozitarea energiei, parte integrantă a pachetului „Fit for 55″”, care nu a fost încă finalizată.
Legislația „Fit for 55” intră așadar într-o nouă etapă, aceea de punere în aplicare în statele membre, care finalizează în prezent Planurile naționale privind energia și clima, și care vor trebui nu doar să integreze această nouă legislație, ci și să demonstreze modul în care obiectivele climatice și energetice pentru 2030 vor fi îndeplinite la nivel național. De la nivelul UE, viitorul pare promițător, deoarece, statistic vorbind, ca urmare a legislației UE în vigoare în domeniul climei și al energiei, emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut deja cu 30% față de 1990, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 60% în aceeași perioadă.
Despre autoare: Alina Moldovan este o avocată cu 25 de ani experiență, Managing Partner la Firon Bar-Nir.
Citește și:
POIM ȘI Black Friday la achiziții publice
Țintele de colectare pentru deșeurile de ambalaje devin de neatins din 2024
Tehnologii de mediu, în căutare de cadru legislativ: cum riscăm să pierdem banii din PNRR
