Peste 2.800 de nave au circulat pe canalul Bistroe din Ucraina, pana pe data de 20 noiembrie; vineri, la Tulcea, autoritatile de mediu si-au exprimat, din nou, ingrijorarea cu privire la efectele navigatiei pe canal asupra Rezervatiei Biosferei Dunarii (RBD), din Ucraina, informeaza Rompres.
Directorul RBD, Oleksandr Voloshkevych, a declarat vineri, in timpul conferintei internationale prilejuite de incheierea proiectului "Sistem Integrat pentru Monitorizarea Factorilor de Mediu, Biodiversitatii si Resurselor Naturale din Rezervatia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunarii-România/Ucraina", ca in perioada 14 aprilie 2007-20.11.2008, pe canalul Bistroe au circulat 2.805 nave.
"Am putea sa vorbim despre influentele evidente ale valurilor acestor nave asupra malurilor, despre cele ale deseurilor petroliere, ale poluarii fonice fcaute de motoarele acestor nave, despre influente asupra aspectului peisagistic, dar lucrarile de regularizare sunt mai importante", a afirmat directorul RBD.
El s-a aratat nemultumit din cauza faptului ca in timpul excavarilor se disloca o cantitate imensa de apa, inclusiv cu resursa piscicola, in opinia sa existând necesitatea impunerii unor interdictii privind desfasurarea acestor lucrari, precum si necesitatea stabilirii unor zone, eventual comune cu cele ale Romaniei, pentru depozitarea aluviunilor rezultate in urma actiunilor de dragaj.
"Din experienta noastra, aceste aluviuni care se depoziteaza in Marea Neagra au o influenta nefasta pe o raza de pâna la doi kilometri, iar intreaga masa este adusa de valuri la mal. Locurile si momentele in care aceste aluviuni sunt depozitate trebuie sa fie bine precizate si ar fi de dorit sa gasim locuri comune de depozitare cu cele ale României", a mai mentionat Oleksandr Voloshkevych.
La randul sau, directorul executiv adjunct al Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), Romania, Grigore Baboianu, a afirmat ca aluviunile rezultate in urma executiei lucrarilor de decolmatare a canalelor se depoziteaza in apropiere de gura de varsare a Dunarii la Sulina. Amintim ca pe data de 9 noiembrie 2007, la finele unei conferinte internationale organizate in cadrul aceluiasi proiect, conducerea RBD din Ucraina si-a manifestat nemultumirea fata de modul in care se monitorizeaza efectele canalului Bistroe.
"Punctul nostru de vedere atrage atentia asupra faptului ca nu exista un mod de abordare sistematic al programului de monitorizare a efectelor canalului Bistroe. Insasi notiunea de ‘monitorizare’ presupune o observare cu caracter permanent, iar intreruperile de pana acum ale acestui program, finantat de Academia de Stiinte a Ucrainei, releva ca nu exista o continuitate. Asta nu inseamna ca viata animalelor, a plantelor, a ecosistemului se opreste din cauza lipsei finantarii", a declarat pe data de 9 noiembrie 2007, directorul RBD, Olexandr Voloshkevich.
El a mai spus atunci ca programul de monitorizare a efectelor canalului Bistroe a demarat odata cu lucrarile de amenajare a senalului navigabil din Ucraina si a incetat atât in 2006, când canalul s-a colmatat, cât si in vara anului trecut.
Conform Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei, la inceputul acestui an, Ucraina a transmis Romaniei decizia finala a autoritatilor ucrainene referitoare la proiectul de construire a canalului de mare adâncime Dunare – Marea Neagra pe bratele Chilia si Bistroe ale Dunarii.
Decizia, prematur adoptata, incalca normele internationale aplicabile proiectului ucrainean "Bastroe", precum si obligatiile bilaterale pe care Ucraina si le-a asumat in raport cu partea româna, dat fiind faptul ca a fost adoptata fara finalizarea unui proces adecvat de consultari cu Romania – consultari reglementate in principal de dispozitiile Conventiei de la Espoo privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier, precum si de Liniile directoare de aplicare a acestei Conventii.
Pozitia constanta a partii române a fost aceea ca Ucraina trebuie sa se abtina de la realizarea oricaror noi lucrari si sa initieze un dialog bilateral deschis si sincer in vederea rezolvarii chestiunii in conformitate cu normele internationale, având in vedere prevederile clare ale conventiilor internationale, in special ale Conventiei de la Espoo, si, in special, faptul ca proiectul Bastroe este susceptibil sa provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii.
Partea romana va continua demersurile intreprinse in plan bilateral si multilateral in vederea identificarii, in comun cu partea ucraineana, a unei solutii la problema "Bastroe" conforme cu normele de drept international in materie. Romania nu contesta dreptul Ucrainei de a lua masuri care sa duca la dezvoltarea economica a tarii, insa aceste masuri trebuie adoptate cu respectarea standardelor europene si a normelor de drept international, raspunzând astfel principiului dezvoltarii durabile. Amintim ca inca din 2001 autoritatile ucrainene si-au anuntat intentia de a reamenaja canalul Bistroe pentru navigatie, incercarile de la acea vreme nefiind puse in practica in urma protestelor unor organizatii neguvernamentale care atrageau atentia cu privire la posibilele efecte negative ale lucrarilor asupra eco-sistemelor Deltei Dunarii.
In 2004 lucrarile la canalul Bistroe s-au concretizat, in ciuda criticilor vehemente din partea autoritatilor române, a Comisiei Europene si a organizatiilor neguvernamentale, partea româna sustinând ca acest canal poate avea efecte devastatoare asupra Deltei. Directorul RBD din Ucraina a participat vineri, la Tulcea, la cea de-a doua conferinta internationala desfasurata in cadrul proiectului "Sistem Integrat pentru Monitorizarea Factorilor de Mediu, Biodiversitatii si Resurselor Naturale din Rezervatia Biosferei Transfrontaliere Delta Dunarii Romania/Ucraina" care a inceput in urma cu doi ani.
