Tinerii din România au participat în mică măsură la cursuri și activități privind schimbările climatice și au cunoștințe relativ reduse cu privire la chestiunile de mediu. Sunt concluziile unui studiu realizat de Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), în parteneriat cu fundația Terra Mileniul III și Asociația Reper21.
Tinerii susțin introducerea unor cursuri obligatorii care să trateze problematica schimbărilor climatice: 49% dintre ei sunt de acord cu aceste cursuri la ciclul primar, 56% la ciclul gimnazial, 62% la ciclul liceal și 51% la ciclul universitar.
În ceea ce privește problemele de mediu, tinerii știu cel mai mult despre tăierile ilegale de pădure și despre cauzele și efectele schimbărilor climatice, dar cel mai puțin despre acidificarea oceanelor și gazele cu efect de seră, observându-se o corelare a cunștințelor lor cu problemele care sunt pe agenda publică din România.
Referitor la strategiile internaționale din domeniul climei, cea mai cunoscută dintre acestea în rândul tinerilor este Acordul de la Paris, în timp ce puțini menționează Protocolul de la Kyoto.
Majoritatea tinerilor spun că nu au participat la activități de atenuare / adaptare la schimbările climatice în perioada recentă (ultimii 3 ani). Aproape 50% dintre respondenți au participat la activități organizate în cadrul școlii, 40% au participat la astfel de activități organizate de organizații neguvernamentale, iar aproximativ 34% dintre respondenți au participat la activități de atenuare / adaptare la schimbările climatice organizate de primării sau alte instituții de stat.
Cea mai importantă sursă de informații pentru majoritatea respondenților este internetul, cu o medie de 4.11 din 5, iar cea mai mică de la radio (3.11). Doar 4.8% au declarată că nu se informează din nicio sursă iar alți 4.4% nu au răspuns la această întrebare.
La chestionar au răspuns 500 de persoane, preponderent din București, Peste jumătate dintre respondenți sunt studenți (56.6%), 10.6% masteranzi sau doctoranzi, și aproximativ 26% liceeni.
Studiul poate fi citit aici: SNSPA: Raport de cercetare privind percepția tinerilor din România față de educația privind schimbările climatice
Îngrijorări
Autorul studiului dr. Todor Arpad și reprezentanta Asociației Reper 21, Ana-Maria Marinescu-Pălăduș, au atras însă atenția că rezultatele studiului sunt într-un fel îngrijorătoare pentru că tinerii nu au răspuns într-o mai mare măsură că educația în acest domeniu ar trebui introdusă în școli.
„Vedem mai ales că o treime din tineri au participat la diverse activități și acțiuni au avut în curriculă anumite acțiuni legate de climă și la liceu, și în școala primară, și la gimnaziu. (…) nu exită o unanimitate de răspunsuri atunci când întrebăm dacă educația pentru climă ar trebui introdusă în curicula obligatorie,” a spus Marinescu-Pălăduș, subliniind că este un semnal de alarmă.
Cursuri pentru tineri și profesori
Președinta fundației Terra Mileniul III, Lavinia Andrei, a atras atenția că, în afară de raportul IPCC care arată o accelerare a încălzirii climei și care îngrijorează foarte mult, între timp a mai apărut un raport al UNICEF care dovedește că tinerii sunt cei mai vulnerabili la schimbările climatice. „Acest raport explică faptul că aproximativ jumătate din tinerii lumii se află într-o situație de vulnerabilitate din punct de vedere al hranei, al sanitației, al educației sau al carierei”, a declarat Andrei.
Potrivit președintei fundației, problemele de mediu nu sunt pe agenda publică din România și atunci când apar sunt de multe ori tratate într-un mod negativ. De aceea, nici tinerii nu consideră problematica foarte importantă.
Pe de altă parte, Lavinia Andrei a subliniat că fundația Terra Mileniul III a încercat introducerea unor cursuri obligatorii în școli. Fundația a lucrat punctual cu anumite școli și profesori, însă este nevoie ca toți copiii să aibă parte de educație în domeniu.
Fundația a oferit însă ajutor și pregătire și profesorilor care au solicitat ajutor. „Noi le facem o sesiune de instruire în care dezbatem chestiunea schimbărilor climatice și ce tratăm – progresiv, care sunt cauzele, care sunt efectele, care sunt sectoarele care influențează aceste schimbări, care sunt metodele prin care putem diminua emisiile de gaze cu efect de seră, care sunt instituțiile care se ocupă de problematica schimbărilor climatice (…) Am realizat în cadrul proiectului o listă de 20 de subiecte pe care le considerăm esențiale”, a explicat Andrei.
Pericolul teoriilor conspirației
Prezent la prezentarea raportului, în cadrul unui eveniment la Seneca Anticafe, prof. Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA, a spus că schimbarea mentalităților va fi cel mai greu de schimbat. Cauzele sunt de mai multe feluri: materialismul care este încă prezent în România – oameni care au grija zilei de mâine și se pot preocupa în mai mică măsură de problemele planetei, dar și cantitatea mare de teorii ale conspirației din spațiul public românesc – inclusiv mișcarea Friday for Future, a Gretei Thunberg, fiind ridiculizată în spațiul public românesc.
„Este o întreagă bătălie de dat și asta în condițiile în care Comisia Europeană și-a propus prin Green Deal să schimbe în mod radical situația din Europa în câțiva ani de zile. Și vedem că țările din Europa de Est – România nu e singulară din punctul ăsta de vedere – depun o rezistență feroce față de Green Deal, iar această rezistență ține de faptul că societățile noastre intrate mai târziu în epoca postmodernă nu au încă o generație care să adere total la această situație. Situația e gravă din raport, de ce, pentru că vorbim de studenți, cei care teoretic, ar trebui să reprezinte foarte bine postmodernismul, ar trebui să aibă alte valori și nu le au”, a spus el.
Pârvulescu a atras atenția și asupra teoriilor conspirației cu privire la problema climatică, iar percepția trebuie schimbată printr-o serie de strategii inteligente. „Este clar că aici teoriile conspirației funcționează, că Green Deal este considerat o conspirație împotriva economiilor din Europa de Est pe care trebuie să le înfeudeze, să le transforme în economii dependente de economiile occidentale. Vedem că acest discurs există și la nivelul politicienilor, care susțin că nu putem ieși peste noapte dintr-o economie bazată pe carbon, deși nu avem nicio alternativă”, a subliniat Pârvulescu. „Dacă nu rezolvăm aceste probleme, fractura dintre Est și Vest se va adânci”, a mai menționat decanul de la SNSPA.
Clivajul dintre rural și urban și societatea ultraconservatoare românească sunt de asemenea obstacole în calea schimbării mentalităților cu privire la mediu.
„Vom reuși, în mare măsură, în mediul urban și mai ales la nivelul clasei mijlocii să producem o schimbare. Nu o vom reuși în zona rurală decât cu mari greutăți. Este o societate anchilozată, ultraconservatoare și ultrareligioasă. Dacă ați observat religiile din România nu sunt religii care să fie deschide pentru educație ecologică. (…) Avem nevoie de o schimbare la nivelul mentalităților în interiorul familiei pentru a putea lupta împotriva schimbărilor climatice”, a mai spus Pârvulescu.
Ce pot face tinerii
Ana-Maria Marinescu-Pălăduș susține că primul pas pentru tineri este cel de informare. „N-ai cum să acționezi dacă nu cunoști în detaliu subiectul”, a spus ea, mai ales că vorbim de o temă foarte complexă.
Pe de altă parte, sunt multe piste pe care tinerii pot acționa, fie ca activiști, fie se pot implica prin proiecte în comunitățile lor, fie pot cere cursuri și proiecte educative în școli, facultăți, etc.
Dr. Todor Arpad a reamintit însă că acțiunile de protest cum au fost cele pentru Roșia Montană sau împotriva gazelor de șist au fost foarte eficiente în a bloca proiectele de exploatare. „Acum poate ar trebui să ne uităm spre a implementa proiecte de legi. Politicienii trebuie să simtă această presiune din partea tinerilor”, a mai spus el.
