Poluanții purtați de curenții de aer au provocat moartea a peste 450 de români numai în 2020 și se estimează că aproximativ 19.000 de oameni au murit în ultimii trei ani ca urmare a poluării aerului produse de centralele pe lignit din Balcanii de Vest.
Datele sunt prezentate într-un raport publicat marți de CEE Bankwatch Network și Centre for Research on Energy and Clean Air (CREA).
12.000 dintre aceste decese ar fi putut fi prevenite, ele fiind atribuite emisiilor ilegale care depășesc de peste 6 ori limitele asumate prin Tratatul Comunității Energetice, ce permite accesul țărilor din Balcanii de Vest la piața de energie a UE.
De Ziua internațională dedicată aerului curat, cele două organizații autoare ale studiului atrag atenția că activitatea de producție a energiei din cărbune din Balcanii de Vest afectează ireversibil sănătatea oamenilor de pe întregul continent.
Deși din 2018 au intrat în vigoare limite de emisii pentru toate statele semnatare ale Tratatului Comunității Energetice, centralele pe cărbune din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Kosovo emit SO2 la niveluri de cel puțin șase ori mai mari decât limita legală. Expunerea organismului uman la concentrații crescute de SO2 produce afecțiuni respiratorii, iar pe termen lung este asociată cu creșterea ratelor de mortalitate prin boli cardiovasculare și respiratorii.
Astfel, în ultimii trei ani se estimează că 7.000 de decese în țări din Uniunea Europeană și 3.700 în țările din Balcanii de Vest au fost provocate de depășirea limitelor de emisii, iar restul în regiuni chiar mai îndepărtate.
Aproximativ 360 de români mor în fiecare an din cauza termocentralelor din Balcani care funcționează ilegal, și alte 95 de decese sunt atribuite importului de energie pe bază de cărbuni din aceste țări. România a importat în perioada 2018-2020 1,7 TWh de electricitate, o cantitate mică față de consumul anual de 55 TWh, dar cu un impact foarte mare de mediu.
În total țările din Balcanii de Vest au exportat 10,2 TWh în ultimii trei ani către țări din Uniunea Europeană. Deși această cantitate reprezintă doar 0,3% din consumul de electricitate al UE, emisiile de dioxid de sulf asociate acestor importuri sunt egale cu jumătate din emisiile de SO2 ale tuturor celor 221 de termocentrale din UE.
„Uniunea Europeană este parte a Comunității Energetice și are putere de inițiativă legislativă, astfel că statele membre, precum România, au la îndemână numeroase pârghii pentru a spori protecția mediului și a sănătății cetățenilor atât în Balcanii de Vest cât și în UE. De exemplu, aplicarea unei taxe de carbon la graniță în sectorul energiei care ar descuraja producția și exportul de energie cu o intensitate crescută a emisiilor, sau impunerea unor sancțiuni mai dure țărilor din Comunitatea Energetică pentru depășirea limitelor de poluare din legislația în vigoare”, spune Ioana Ciută, președinta Bankwatch România și co-autoare a raportului.
Totuși, nici respectarea limitelor de emisii nu asigură un aer complet curat. Diferența de 7.000 decese este atribuită emisiilor care se încadrează în limitele legii. Comisia Europeană actualizează o dată la 10 ani standardele de poluare în funcție de cele mai bune tehnologii disponibile (BAT). În UE, noile BAT-uri au devenit obligatorii în august 2021. În țările din Balcanii de Vest este însă în vigoare o versiune mai veche a Directivei, deja depășită în UE din 2013.
„Termocentralele pe cărbune din Europa sau care fac parte din Comunitatea Energetică trebuie să se închidă treptat, iar până atunci să respecte legislația de mediu, acesta este mesajul raportului,” a mai adăugat Ioana Ciută.
Majoritatea termocentralelor pe cărbune din România respectă legea privind poluanții, însă și așa afectează sănătatea cetățenilor. Conform unui alt raport al asociației, acestea provoacă anual 500 de decese și peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii. Mai mult, exploatarea și arderea cărbunelui are o contribuție majoră la amplificarea efectului de seră, poluarea solului și apei.
Potrivit Bankwatch, țările care încalcă limitele legale de poluare sunt Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord si Serbia, care și-au asumat Planuri Naționale pentru Reduceri de Emisii în perioada 2018-2027. Muntenegru are un alt tip de derogare, așa-numita „opt-out”, prin care poată să mențină același nivel al poluării, dar numai pentru 20.000 de ore de funcționare. Împotriva tuturor celor 5 țări, secretariatul Comunității Energiei a deschis proceduri de infringement.
Citește și: Decarbonizarea trebuie susținută prin programe și obiective ambițioase de finanţare – raport Bankwatch
Raport Bankwatch. Potențialul regenerabil al României riscă să rămână neexploatat
