O cantitate de aproape 40.000 de tone de deşeuri de ambalaje nu a ajuns la groapa de gunoi, în primele şase luni ale anului trecut, echivalentul a 5,5 kg de deşeuri pe cap de locuitor, arată rezultatele unui studiu realizat de InfoCons – Asociaţia Naţională de Protecţia Consumatorilor.
Studiul exhaustiv a fost realizat în decursul anului trecut, la nivel național, în perioada noiembrie – decembrie 2019, cu adresabilitate către Primăriile reședință de județ. Întrebările adresate respondenților au urmărit, printre altele, atât modalitatea de colectare a deșeurilor și cantitatea de deșeuri deviate de la groapa de gunoi, cât și cum au fost realizate în județele din România campanii de informare și conștientizare cu privire la colectarea selectivă.
„Aruncăm, aruncăm, aruncăm, dar să nu uităm că tot ce aruncăm, plătim. Fie vorba de risipă alimentară, risipă energetică, nereciclarea ambalajelor, impactul de mediu este semnificativ. Dar cel mai nou impact este aruncarea la gunoi a banilor, iar banii nu reprezintă nimic altceva decât orele lucrate de fiecare, adică viață n oastră. Așa că, formula matermatica a anului este viața noastră = protecția mediului. Descarcă gratuit aplicația InfoCons din site și află unde poți recicla cel mai aproape”, spune, într-un comunicat, Sorin Mierlea, Președinte InfoCons
În anul 2018 acumularea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi a fost de 133.624.032 kg, acest lucru însemnând că s-au deviat per cap de locuitor aproximativ 20 kg de deșeuri, iar în primele şase luni ale anului 2019, cantitatea de deșeuri deviată de la groapa de gunoi este de 39,783,731.7 kg, fapt care arată că per cap de locuitor s-au deviat aproximativ 5,5 kg.
Modalitatea de colectare a deșeurilor:
10.86% dintre primăriile colecteaza deșeurile în amestec
52.17% dintre primării folosesc pentru deșeuri colectare separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer)
45.62% dintre primării au declarat că folosesc o colectare separată, pe mai mult de două fracții pentru deșeuri
Primăria Sectorului 2 utilizează și colectarea amestecată, dar și colectarea separată, pe două fracții (reciclabil/ menajer), la fel ca și primăria Municipiului Zalău și Craiova.
În ceea ce priveşte modalitatea de colectare a deşeurilor, mai mult de jumătate dintre primăriile din ţară (52,17%) au declarat că folosesc pentru deşeuri colectare separată, pe două fracţii (reciclabil/menajer), în timp ce 45,62% dintre acestea utilizează o colectare separată, pe mai mult de două fracţii pentru deşeuri. Doar una din zece primării colectează deşeurile în amestec.
Pe de altă parte, Primăria Sectorului 2 apelează atât colectarea amestecată, cât şi colectarea separată, pe două fracţii (reciclabil/ menajer), la fel ca şi Primăria Zalău şi Craiova.
Conform studiului de specialitate, până în prezent, aproape jumătate din numărul primăriilor din România (45,62%) nu au încheiat un contract cu o Organizaţie de Implementare a Responsabilităţii Extinse a Producătorului (OIREP), în timp ce 47,82% dintre cei chestionaţi au recunoscut că nu au un departament sau angajaţi desemnaţi care gestionează relaţia cu OIREP, în sensul raportării cantităţilor de deşeuri sau implementarea de campanii de informare şi conştientizare.
Pe de altă parte, 41,3% dintre primării au încheiat un contract cu o entitate OIREP şi peste o treime dintre aceste autorităţi (36,95%) au departament sau angajaţi desemnaţi care gestionează relaţia cu organizaţiile de profil.
Cât costă gestiunea deşeurilor pe cap de locuitor
Totodată, că 36,95% dintre primării au un cost fundamentat privind gestiunea deşeurilor în raport cu OIREP, însă peste jumătate (54,34%) nu au un asemenea reper.
Studiul InfoCons evidenţiază că până acum, calculul facturii de salubritate s-a realizat în funcție de numărul de persoane din gospodărie sau din asociația de proprietari, cu un tarif fix per persoană și fără să se țină cont de cantitatea totală de deșeuri colectată.
„Principiul „Plătește pentru cât arunci” este un instrument economic folosit ca model de bune practici în multe state din Uniunea Erupeană și este menit să ajute la creșterea țintelor de reciclare la nivelul țării. Are adresabilitate directă către populație prin conștientizarea acestora că deșeurile costă și că orice acțiune de colectare greșită a deșeurilor îi va face să scoată mai mulți bani din buzunar. De asemenea, un alt obiectiv al acestui principiu este inducerea unor comportamente precum reducerea deșeurilor generate, creșterea gradului de reciclare și reducerea cantităților depozitate”, spun autorii studiului.
În ceea ce priveşte contractele de delegare pentru serviciile de salubritate, jumătate dintre primării nu au actualizat acest document, prin implementarea instrumentului economic la populaţie „Plăteşti pentru cât arunci”.
InfoCons spune că media tarifului pe care cetăţenii îl plătesc pentru serviciul de salubrizare în acest moment este de 100 de lei/de persoană pe an. În acest context, în Sectorul 4 se consemnează cel mai mic tarif, cu suma de 71,83 lei de persoană/an, iar tariful cel mai mare în Baia Mare, de 154,32 lei de persoană/an.
O altă concluzie a studiului InfoCons este că, pe raza Unităţilor Administrativ Teritoriale (UAT), 91,3% dintre primării au asigurate spaţiile pentru colectarea separată a deşeurilor cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, iar alte 21,73% au înfiinţat centre pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii, acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilier.
În acelaşi context, primăriile municipiilor Galaţi, Oradea, Zalău, Iaşi, Suceava şi Timişoara au menţionat că merg pe ambele variante pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje.
Indicatori de performanţă şi informarea populaţiei
Ca indicatori prevăzuţi în contractele de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare şi în regulamentele serviciului de salubrizare, 50% dintre primării spun că au indicatori de performanţă pentru fiecare activitate din cadrul serviciului de salubrizare, în timp ce aproape două treimi (63,04%) susţin că au indicatori prevăzuţi în Legea deşeurilor nr. 211/2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să se atingă începând cu anul 2020 obiectivele de reciclare. Primăriile Municipiilor Satu Mare, Tulcea, Craiova, Iaşi, Târgu Jiu, Suceava, Alba Iulia, Miercurea Ciuc şi Primăria Sectorului 1 Bucureşti menţionează că au ambele tipuri de indicatori de performanţă.
La capitolul informare, studiul de specialitate arată că majoritatea primăriilor (67,39%) aleg varianta de postare pe site-ul propriu cu privire la sistemul de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţii, inclusiv cu privire la centrele înfiinţate pentru a putea oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de deşeuri de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilier.
De asemenea, peste jumătate (56,52%) din totalul acestor instituţii au ales mijloacele scrise de informare, iar 34,78% au optat pentru alte mijloace de informare (reţele de socializare cu public-ţintă, companii, informări în presă, la asociaţii de proprietari şi de către operatori etc.).
Studiul InfoCons a fost derulat în România, în parteneriat cu FEPRA Internaţional, prin transmiterea chestionarului către primăriile reşedinţă de judeţ şi către primăriile de sector din Bucureşti, în perioada noiembrie – decembrie 2019.
