Rata șomajului în rândul persoanelor cu dizabilități din România este de 90%. Potrivit unui studiu realizat de EY România și Asociația ViitorPlus, deși companiile au la dispoziție o serie de facilități fiscale gândite să încurajeze implicarea lor în societatea civilă doar aproximativ 50% dintre acestea se folosesc de ele fie prin achiziția de produse de la unitățile protejate (care sunt obligate să aibă minim 30% dintre angajați persoane cu dizabilități), fie prin direcționarea de fonduri pe baza legii sponsorizării către organizațiile non-guvernamentale.
Studiul intitulat „Omenia ajută compania” a fost realizat din dorința de a atrage companiile din întreaga țară să se implice activ în comunitate. Studiul se bazează pe un chestionar, aplicat în luna martie 2015, la care 294 de companii din întreaga țară au răspuns în legătură cu modul în care utilizează facilitățile fiscale pe care le au la dispoziție. “ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă – lucrează de cinci ani cu persoane cu dizabilități fizice în cadrul unității protejate Atelierul de pânză. În acești ani, am reușit să cunoaștem care sunt nevoile acestui grup și am înțeles că principalul obstacol este numărul mic de locuri de muncă pe care persoanele cu dizabilități le pot accesa. De aceea, ne dorim să facem cunoscut în rândul companiilor faptul că pot achiziționa bunuri și servicii de la unitățile protejate, susținând în același timp aceste unități care oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități”, a declarat Teia Gavrilescu, președintele al Asociației ViitorPlus.
În România, doar 9,48% dintre persoanele adulte (între 18 și 60 ani) cu dizabilități au locuri de muncă, în timp ce în Uniunea Europeană numărul lor atinge 45,8%. În plus, conform unui studiu derulat de fundația Motivation, numărul persoanelor care nu au parte de școlarizare este de șapte ori mai mare în rândul celor cu dizabilități.
„În România, datorită adoptării unor măsuri menite să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu handicap (legea 448/2006), companiile cu mai mult de 50 de angajați pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziția de bunuri de la unitățile protejate. Minim 30% din locurile de muncă pe care le creează aceste entități trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilități. De aceea, considerăm că este foarte importantă cunoașterea facilităților fiscale prin utilizarea cărora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicați în crearea de locuri de muncă și oferirea posibilității de calificare într-o meserie la locul de muncă pentru acești oameni”, a spus Elena Badea, director de marketing al EY România.
De ce nu achiziționează companiile produse de la unitățile protejate?
Doar 45% dintre companiile care au răspuns sondajului au spus că au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat. Cel mai puțin au utilizat această facilitate companiile din industria farmaceutică, transport și servicii profesionale.
Deși spectrul de servicii și produse oferite de unitățile protejate este foarte variat, companiile spun că au suficiente informații în această privință. Astfel, 48% dintre companii spun că nu achiziționează produsele și serviciile unităților protejate deoarece acestea nu sunt de interes pentru activitatea firme, iar 12% dintre respondenți au motivat că nu au suficiente informații despre calitatea și credibilitatea produselor sau a serviciilor oferite. Totodată, 18% dintre respondenți au susținut că nu cunosc prevederile legii.
De asemenea, 52% dintre companiile care aleg să colaboreze cu o unitate protejată sunt motivate de facilitatea fiscală oferită prin care își reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), 32% sunt interesate de susținerea persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul acestor unități protejate, iar 11% își doresc inițierea unor practici de business responsabile.
În funcție de tipul de produse și servicii achiziționate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achiziționează produse de birotică și papetărie, 12% achiziționează produse și servicii pentru IT și câte 9% achiziționează produse promoționale, respectiv produse textile.
Cum află companiile despre unitățile protejate?
Companiile respondente spun că aleg să colaboreze cu unitățile protejate în urma recomandărilor personale pe care le primesc (38%), a verificării statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanțelor (26%) sau pe baza unei simple verificări a website-ului unităților protejate (25%).
În România există 706 unități protejate acreditate în 2015, dintre care 150 în București, 47 în Cluj, 34 în Brașov, 29 în Timiș și 24 în Prahova. Județele cu numai o singură unitate protejată sunt Gorj, Ialomița și Mehedinți. Acestea oferă o gamă largă de produse și servicii: confecționare produse textile, servicii medicale, asamblare și reparare computere, servicii de curățenie, consultanță în afaceri, tipărituri, organizare de cursuri, servicii aferente agențiilor de publicitate, organizare de evenimente sau vânzare și intermediere. Lista completă a unităților protejate poate fi descărcată accesând website-ul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor vârstnice.
Cum folosesc companiile din România legea sponsorizării?
Deși 74% dintre companii menționează criteriile sociale și de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile respondente spun că au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014.
Companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro sunt cele care direcționează în cel mai mare procent fonduri către ONG-uri pe baza legii sponsorizării. Astfel, 75% dintre acestea utilizează această facilitate fiscală, în timp ce mai puțin de jumătate dintre companiile cu venituri de până la 15 milioane euro direcționează bani către sectorul ONG prin legea sponsorizării.
În funcție de sectorul de activitate, primele trei industrii cu cele mai multe companii care au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014, sunt: servicii profesionale (în proporție de 100%), petrol și gaze (88%) și IT, software și internet (80%). Domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014 sunt: educație (26%), sănătate (22%), protecție socială (21%), sport (15%) și doar 8% pentru artă și 6% pentru mediu.
Mai citește și:
Studiu: 80% din locuitorii Podișului Transilvaniei consideră importantă protejarea naturii
Un studiu făcut pe 70.000 de femei arată că poluarea aerului ar cauza anxietate
