Strategia Energetica a Romaniei (SER) nu este corelata cu strategiile nationale similare ce vizeaza protectia mediului si nu ia in calcul riscurile sau masurile de siguranta necesare dezvoltarii durabile a sectorului energetic, considera reprezentantii Fundatiei Terra Mileniul III.
“Desi revizuita in urma politicilor dezvoltate la nivel European, care tin seama de reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera ca un prim obiectiv al statelor membre, Strategie Energetica a Romaniei are in vedere noi exploatari de carbune si extinderea programului de energie nucleara, in detrimentul eficientei energetice si cresterea ponderii de energie din surse regenerabile”, a declarat, pentru Green Report, Lavinia Andrei, presedintele Fundatiei Terra Mileniul III.
Raportul de mediu al ”Strategiei Energetice a Romaniei pentru perioada 2007 – 2020 actualizata pentru perioada 2011 – 2020”, disponobil pe pagina de internet a Ministerului Mediului, semnaleaza ”un grad redus de relationare” intre strategiile ce vizeaza in principal protectia mediului si strategiile sectoarelor economice bazate pe exploatarea resurselor naturale, cum este cazul si Strategiei Energetice. Practic, SER nu tine cont de elementele de „conflict” dintre utilizarea si conservarea resurselor naturale, precum relatia dintre dezvoltarea capacitatilor energetice (hidro, eolian, etc.) si reteaua de arii protejate Natura 2000.
Obiective abstracte
Un aspect important invocat de expertii care au realizat evaluarea strategica de mediu este lipsa tintelor. Practic, autoritatile nu isi iau angajamente reale, iar o buna parte din obiective ”nu sunt cuantificabile, descriind mai mult intentii decat tinte ce se doresc atinse”. Aveti mai jos cateva exemple de neconcordante intre SER si alte reglementari europene si nationale.
Noua Politica Energetica a Uniunii Europene prevede, printre altele, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) cu 20% pana in anul 2020, in comparatie cu cele din anul 1990. SER 2011-2020 nu stabileste nicio tinta clara in acest sens, in contextul in care sectorul energetic are o contributie de aproape 70% la emisiile de GES la nivel national.
Planul energetic al Uniunii Europene ”Plan de actiune pentru eficienta energetica 2007-2020” cuprinde masuri prin care UE ar putea face progrese pentru indeplinirea obiectivului de reducere a consumului global de energie primara cu 20% pana in anul 2030. Din nou, autoritatile romane nu isi asuma niciun obiectiv, in conditiile in care SER nu cuantifica nicio tinta la nivel national.
Planul National de Actiune in Domeniul Energiei din Surse Regenerabile (PNAER), ce transpune Directiva 2009/28/CE, stabileste obiectivele nationale privind ponderea energiei din surse regenerabile consumata in transport, energie electrica, incalzire si racire in anul 2020. Strategia contine cateva trimiteri la PNAER, insa omite tintele sau alte actiuni suplimentare fata de acesta.
Potrivit Strategiei Nationale in Domeniul Eficientei Energetice (SNDEE), intensitatea energetica primara ar trebui redusa cu 40%, in perioada 2004 – 2015. In SER este analizata scaderea valorii in intervalul 2004 – 2008, insa autorii evaluarii de mediu avertizeaza ca prognozele furnizate pentru orizontul 2015 ”nu sunt in masura sa valideze tinta de scadere cu 40%” formulata in SNDEE.
„Faptul ca autoritatile nu fixeaza tinte clare pentru dezvoltarea sistemului energetic inseamna ca nu isi asuma atingerea unor obiective pe care Romanie este obligata sa le indeplineasca. Lucrul acesta ne va costa foarte mult in viitorul apropiat deoarece timpul scadentei se apropie si asa cum anul trecut am asistat neputinciosi la inchiderea registrului de emisii de gaze cu efect de sera, asa vom asista si la alte sanctiuni ce vor fi aplicate Romaniei”, a mai spus Lavinia Andrei.
Existenta ariilor protejate, ignorata de strategii
Pentru perioada 2005-2025, Strategia de dezvoltare a Hidroelectrica are in vedere obiective de investitii ce totalizeaza o putere instalata de 2.157,44 MW, cu o investitie de 4,2 mil euro. Nici strategia Hidroelectrica, nici SER nu analizeaza insa potentialele conflicte dintre dezvoltarea proiectelor hidroenergetice si limitarile impuse de reteaua nationala de arii protejate.
In ceea ce priveste protectia calitatii apelor, Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice identifica o serie de masuri, cum ar fi realizarea de statii de epurare a apelor uzate menajere si industriale, masuri pentru refacerea conectivitatii longitudinale a cursurilor de apa.
Cu toate acestea, multe dintre masuri nu se regasesc in SER 2011-2020, desi documentul ar fi trebuit sa puna accentul in special pe aspectele privind apele uzate din sectorul energetic si alterarile hidro-morfologice ale cursurilor de apa.
Energie fara limite
Un alt aspect subliniat de evaluare este legat de lipsa unor prevederi clare privind limitele pana la care anumite proiecte energetice pot fi „aglomerate” intr-un anumit teritoriu. Analiza mentioneaza riscul aparitiei unor efecte negative semnificative prin impactul cumulat al acestor proiecte.
In contextul in care nu a fost analizata o limita a capacitatii de suport pentru astfel de investitii, se preconizeaza ca aglomerarile de proiecte energetice vor aparea in special in zonele cu potential ridicat de resurse regenerabile. Un astfel de exemplu (cu dezvoltare rapida in ultimii 2-3 ani) este aglomerarea de proiecte eoliene in zona Dobrogei, unde lipsesc documentele de planificarea si datele cu privire la impactul tehnologiilor utilizate asupra mediului (in principal asupra habitatelor de pasari si lilieci).
Un alt exemplu este reprezentat de proiectele hidroenergetice a caror „insiruire” pe cursul unei ape curgatoare poate duce la alterari semnificative ale speciilor acvatice sau ale intregului ecosistem.
”Din pacate, studiile de evaluare a impactului care insotesc proiectele amintite se concentreaza in majoritatea cazurilor in analiza unor zone restranse, efectul cumulativ fiind practic ignorat”, se arata in Raportul de evaluare.
Exploatarile de lignit si uraniu, cel mai slab punctaj
Dintre directiile de dezvoltare stabilite de SER, cele pentru pentru sectorul lignit si pentru sectorul uraniu ridica cele mai mari ingrijorari din perspectiva mediului. Potrivit evaluarii, masurile din aceste domenii ”vor include numeroase efecte negative, dar care pot avea un anumit grad de reversibilitate”.
Un aspect particular este legat de propunerea privind deschiderea unui nou perimetru de exploatare a uraniului in “Carpatii Orientali”. Evaluatorii sustin ca o astfel de decizie trebuie abordata cu atentie, in contextul in care in zonele fostelor exploatari de uraniu (ex: Ciudanovita, Caras Severin, in Parcul National Portile de Fier sau in Parcul National Gradistea Muncelului), populatia este convinsa ca nivelul de radioactivitate le afecteaza sanatatea (fapt partial sustinut si de putinele informari publice existente pe acest subiect).
Potrivit Raportului de mediu, masura care cumuleaza cele mai multe efecte potentiale negative (-12 puncte) este „Punerea in exploatare a noi perimetre pentru valorificarea lignitului si uraniului. O alta masura cu potentiale efecte negative este ”Continuarea programului de energetica nucleara prin finalizarea pana in anul 2015 a unitatilor 3 si 4 Cernavoda, prin atragerea de capital privat (-5 puncte)”.
Foto: 591photography.com, myjob.ro, gorjeanul.ro, antena3.ro
Citeste:
Strategia energetica a Romaniei nu are evaluare de mediu
Romania isi va modifica strategia energetica in functie de politica UE
