“Energia geotermala nu e chiar atat de verde”, a declarat Serban Veliciu, consultant roman in cadrul Centrului pentru Energii Verzi de la Geneva (Elvetia).
Explicatia acestei situatii deriva din faptul ca in Romania sunt active, adica exploatate, doar 58 dintre cele 87 de foraje geotermale existente.
Pericolul apare in cazul forajelor neexploatate, care in foarte multe cazuri sunt nesupravegheate.
Pana in anul 1990, toate forajele erau in proprietatea intreprinderilor petroliere sau miniere care le executasera, iar acestea asigurau intretinerea lor cu personal specializat – chiar daca nu le exploatau integral. Dupa anul 1990, o parte dintre aceste intreprinderi s-au desfiintat, iar forajele au intrat in administrarea autoritatilor locale, care nu au nici personal specializat si nici bani ca sa le intretina.
Drept urmare, capetele de pompare metalice, prevazute cu robineti de inchidere, au inceput sa se strice sau sa dispara, iar apa termala curge pe camp. “Daca in jurul capului de pompare ar fi fost un gard de protectie, ar fi disparut si gardul”, spune Serban Veliciu.
Apa termala care curge necontrolat pune mai multe probleme. Ca orice apa minerala, apa geotermala contine saruri minerale. Acestea ajung in panza freatica sau in apele de suprafata din jurul forajului, schimband componenta chimica a acestora. Mai grava este situatia in care apa geotermala, inainte sa ajunga la suprafata, a interferat cu zacaminte de hidrocarburi. Intr-o asemenea situatie, apa geotermala contine fenoli, ceea ce face ca apa geotermala sa nu mai fie potabila. Drept urmare, nici apele de suprafata in care se scurge apa termala nu mai sunt potabile.
O a treia chestiune este aceea a temperaturii apei termale, care este intotdeauna mai mare decat a apei de suprafata. Din acest motiv, apa termala produce incalzirea apelor de suprafata in care se revarsa. Aceasta ultima chestiune nu este intotdeauna daunatoare. Un exemplu in acest sens a oferit Marcel Rosca, profesor la Universitatea din Oradea. In judetul Bihor, apa geotermala “uzata termic”, cu temperatura de 30 de grade Celsius, provenita de la un sistem de sere, este deversata intr-un parau care se varsa intr-un lac. In lac exista o crescatorie de pesti. “Crapul mananca foarte bine daca temperatura e mai ridicata si iarna, asa ca proprietarul crescatoriei e foarte multumit”, a explicat profesorul Rosca.
Totusi, in general vorbind, apa geotermala uzata reprezinta o problema. O solutie ar fi reinjectarea ei in zacamant, pentru a mentine in acest fel si presiunea acestuia. “Dar reinjectarea consuma energie electrica, iar costul energiei electrice folosite pentru injectie poate fi mai mare decat cel al energiei termice obtinute din apa termala”, spune Serban Veliciu.
Specialistii romani au oferit aceste precizari in cadrul unui simpozion pe tema energiei geotermale, organizat astazi la Bucuresti de Asociatia Federala pentru Energii Regenerabile din Germania. Exemplul german pare foarte convingator. In aceasta tara, energia geotermala de suprafata este exploatata prin 612.500 pompe de caldura. Numai in anul 2010 s-au vandut 51.000 de pompe de caldura, iar prognozele arata ca in 2020 se vor vinde 102.000 de pompe, iar in 2030 – 115.000 de pompe, considera Karl-Heinz Stawiarski, de la AsociatiaFederala a Pompelor de Caldura. Aceasta evolutie se produce si cu sprijinul statului german, care ofera o subventie intre 2400 de euro si 11400 de euro pentru utilizarea de sisteme geotermale. Cele mai mici subventii sunt pentru sisteme de putere mica,sub 10 kW, iar stimulente mai mari se ofera pentru sisteme de peste 10 kW.
In Germania, 65 la suta dintre cladirile noi folosesc energie regenerabila
In anul 2009, 65 la suta dintre constructiile noi din Germania, fie ele private sau industriale, au fost dotate cu sisteme de energie regenerabila. In ordinea preferintelor, energia geotermala este in Germania abia pe locul al treilea, dupa energia solara si cea a biomasei. Politica oficiala a guvernului de la Berlin este insa aceea ca principala cale de reducere a consumului de combustibili fosili este reabilitarea termica a cladirilor. In Germania, cea mai mare parte a sistemelor de incalzire folosesc tot combustibili fosili, ceea ce duce la o emisie de CO2 de 120 de milioane de tone pe an.
In Romania, sansele energiei geotermale sunt insa modeste, considera Petru Lificiu, vicepresedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). “Romania nu este bogata in resurse geotermale. Avem potential numai in vestul tarii. In regiunea Capitalei, apa ajunge cel mult la 70 de grade Celsius, adica la limita de rentabilitate. Iar orice investitor vrea sa-si recupereze investitia cat mai repede”, considera vicepresedintele ANRE.
Foto: www.alternative-energy-news.info/technology/heating/
Citeste si:
Peste 40.000 de romani si-au montat echipamente ecologice prin programul Casa Verde
