Cele mai poluate ape ale Romaniei sunt in zona marilor aglomerari urbane si in apropierea fostelor exploatari miniere, releva cel mai recent studiu elaborat de Administratia Nationala Apele Romane (ANAR).
Un grad inalt de poluare se constata chiar in regiunea Bucurestiului. „Chiar daca s-a construit noua statie de epurare, procesul de refacere a Dambovitei va dura zeci de ani”, a declarat, pentru Green Report, Ana-Maria Agiu, purtator de cuvant al ANAR.
Totusi, la nivelul intregii tari, aproape 80 la suta din apele Romaniei indeplinesc obiectivele de mediu, releva studiul ANAR: „Conform evaluarilor realizate la nivelul anului 2011, in ceea ce priveste calitatea apelor de suprafata si din subteran, la nivel national, 79,55 la suta din totalul corpurilor de apa de suprafata evaluate in anul 2011 indeplinesc obiectivul de mediu”.
In cifre absolute, 1719 corpuri de apa au stare ecologica buna si potentialul ecologic bun, iar 442 corpuri de apa (20,45 la suta) nu ating obiectivele de mediu. Obiectivul de mediu pentru un corp de apa este atins atunci cand corpul de apa se incadreaza in starea ecologica foarte buna sau buna, respectiv potentialul ecologic maxim sau bun.
Raurile naturale (nemodificate de constructii hidrotehnice) ating obiectivele de mediu in proportie de peste 84 la suta. 15,64 la suta din raurile nemodificate nu ating obiectivele de mediu. In schimb, dintre cele 57 de lacuri naturale monitorizate, doar 10 lacuri, adica 17 la suta, ating aceste obiective, iar 47 de lacuri naturale nu ating obiectivele de mediu. „Acest fapt este datorat nivelului ridicat de eutrofizare (inflorire algala), in special in perioada verii, precum si datorita capacitatii reduse de regenerare a acestora”, explica purtatorul de cuvant al ANAR.
Raurile sunt afectate de amenajarile hidrotehnice
Pe de alta parte, neindepliniri ale obiectivelor de mediu sunt constatate si la corpurile de apa puternic modificate – adica pe cursul carora s-a construit o lucrare hidrotehnica, cum ar fi un baraj sau o indiguire. 80 de rauri puternic modificate nu ating obiectivele de mediu, ceea ce inseamna 27,87 la suta. Se observa ca procentul raurilor care nu indeplinesc cerintele de mediu este mai mare in cazul raurilor modificate de constructii hidrotehnice decat in cazul raurilor nemodificate.
Dintre cele 116 lacuri de acumulare monitorizate, 66 de lacuri (56,9 la suta) ating obiectivele de mediu, iar 50 de lacuri (43,1 la suta) nu ating obiectivele de mediu.
Dintre activitatile puternic poluatoare, atat ale apelor de suprafata, cat si a celor din subteran, enumeram: captarea si prelucrarea apei pentru alimentarea populatiei, ramurile industriale (prelucrari chimice, industrie metalurgica si constructii de masini, energie electrica si chimica, industria extractiva, industria alimentara si zootehnie).
Factorii poluatori majori care afecteaza calitatea apei subterane sunt produsele petroliere, produsele rezultate din procesele industriale, produsele chimice (ingrasaminte, pesticide) utilizate in agricultura, produsele menajere si produse rezultate din zootehnie, precum si metalele grele. In plus, se constata necorelarea cresterii capacitatilor de productie si a dezvoltarii urbane cu modernizarea lucrarilor de canalizare si realizarea statiilor de epurare, exploatarea necorespunzatoare a statiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare, depozitare si gestionare a deseurilor si a namolurilor de epurarea apelor industriale uzate. „Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si are consecinte grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apa potabila, depoluarea surselor de apa din panza freatica fiind un proces anevoios”, avertizeaza studiul ANAR.
La nivelul anului 2011, in apele de suprafata si din subteran a fost evacuat un volum total de 4868,55 milioane metri cubi, din care 39,7 la suta, adica 1933,93 milioane de metri cubi necesita epurare. Din acesta, 44,65% au fost epurate corespunzator, iar 55,36 reprezinta ape uzate neepurate si insuficient epurate.
Doar 57 la suta din populatia Romaniei are canalizare
In Romania, gradul de racordare la retele de canalizare este de 56,96 la suta, iar gradul de racordare la statii de epurare este de 45,57 la suta. Judetele Cluj, Constanta, Timis au cele mai ridicate grade de racordare atat la canalizare si la statii de epurare. Judetele Braila, Brasov, Hunedoara, Sibiu, Timis si muncipiul Bucuresti au cel mai mare grad de racordare doar in ceea ce priveste sistemul de canalizare.
Cea mai mica pondere de racordare la reteaua de canalizare, sub 30 la suta, o au judetele Dambovita, Giurgiu, Gorj, Ilfov si Vaslui.
In ce priveste racordarea la statii de epurare, cele mai reduse procente, sub 10 la suta, le au judetele Braila, Galati, Mehedinti si Tulcea.
La nivelul capitalei Romaniei, lipsa de apa potabila din surse certificate este o problema in curs de rezolvare. Purtatorul de cuvant al Apa Nova, Epsica Chiru, a precizat pentru Green Report ca in Capitala “mai sunt inca zone neacoperite, nu foarte multe, dar mai sunt, pentru ca pe de o parte orasul s-a extins, iar pe de alta parte, in unele zone istorice inca nu am ajuns”. Oficialul Apa Nova a precizat ca anul trecut a fost finalizata reteaua de apa potabila din zona Magurele (sector 5), iar in anul 2012 se va pune in exploatare reteaua publica de apa din zona Petricani (sector 2).
O situatie delicata o prezinta lacurile din jurul Capitalei, aflate in administrarea ANAR. „Lacurile Plumbuita si Pasarea au o situatie proasta spre foarte proasta, din cauza evacuarii de ape uzate, a unor locuinte fara contracte de canalizare, care evacueaza direct in apa lacului, precum si a aruncarii deseurilor direct in apa”, a precizat, pentru Green Report, purtatorul de cuvant al ANAR, Ana-Maria Agiu. Lacul Snagov (foto) are o situatie ceva mai buna. „Spre deosebire de rauri, care din cauza curgerii apei au o putere mare de a se regenera, calitatea unei ape statatoare se modifica foarte greu”, explica reprezentantul ANAR.
In schimb, in interiorul Municipiului Bucuresti, pentru apele administrate de Primaria Capitalei, “analizele de apa din ultimii ani arata ca starea de calitate a apei lacurilor este in general buna (clasa II-III), valorile tuturor indicatorilor de baza determinati se incadreaza in limitele prevazute de Ordinul 161/2006 al Ministerului Mediului”, a precizat, pentru Green Report, Carmen Chicu, purtatorul de cuvant al Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement (ALPAB). Institutia sa administreaza lacurile de pe raul Colentina – Straulesti, Grivita, Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei si Cernica, precum si lacurile alimentate din izvoare naturale – Carol, Tineretului, National si Circului.
Aproape 3000 de milioane de euro s-au dus pe ape
In ultimii 4 ani, in perioada 2007-2011, pentru lucrari de extindere si reabilitare a infrastructurii de apa uzata au fost investiti la nivelul intregii tari circa 2997,173 milioane de euro. Din acesti bani, 63 la suta au provenit din fonduri europene, 24 la suta de la bugetul de stat, iar restul a fost finantat de la bugetul local si din surse proprii ale operatorilor.
In anul 2011, evaluarea starii ecologice si a potentialului ecologic s-a realizat pentru un numar total de 2161 de corpuri de apa, din care 1643 de rauri naturale, 287 de rauri puternic modificate, 57 de lacuri naturale, 116 lacuri de acumulare si 58 de corpuri de apa artificiale.
Foto: www.destinatiituristice.ro
Citeste si: