Noul ministru al energiei a declarat recent că Guvernul României analizează posibilitatea modificării programului de sprijinire a energiilor regenerabile, după ce reducerile adoptate anul trecut au făcut neprofitabile multe proiecte solare și eoliene. Asociațiile de producători de energie din surse regenerabile au declarat pentru Green Report că există posibilitatea ca executivul să renunțe la schema suport sub formă de certificate verzi și să o adopte pe cea de feed-in tariff (tarif reglementat), dar totul se va face după elaborarea unui studiu de impact. Atât reprezentanții producătorilor, dar și ai ONG-urilor consideră că această schimbare ar fi binevenită în contextul economic actual.
„Ar fi singura soluție pentru a impulsiona sectorul regenerabilelor în România. S-a dovedit faptul că metoda certificatelor verzi nu a funcționat, iar majoritatea statelor europene acordă acest tarif reglementat. De altfel și în România, în 2005, când au început discuțiile pentru schema de sprijin acordată energiilor regenerabile s-a optat pentru feed-in tariff. Toate documentele au fost publicate pe site-ul ANRE, însă peste noapte s-a schimbat pentru sistemul cu certificate verzi”, a declarat, pentru Green Report, Lavinia Andrei, președintele Terra Mileniul III. Aceasta a mai precizat că tariful reglementat va rezolva problema doar din punctul de vedere al producători, dar e necesar ca acesta să fie disponibil și pentru populație.
Din punctul de vedere al lui Adrian Goicea, country manager al Iberdrola România, companie care deține un parc eolian de 80 MW în județul Constanța, feed-in tariff ar fi o măsură mai mult decât binevenită, deoarece piața a ajuns în situația de a nu mai putea garanta nici măcar prețul minim de 27 de euro pentru un certificat verde. „Tariful reglementat ar regla piața cât de cât și mai mult decât atât ar da siguranța necesară solicitată de sistemul bancar pentru finanțarea investițiilor. De asemenea, ar putea calma reacțiile destul de dure pe care unii investitori le-au avut odată cu modificările legilative și au decis să dea statul în judecată”, a explicat Goicea.
Potrivit acestuia, trecerea către sistemul tarifului reglementat ar trebui făcută gradual, iar pentru o anumită perioadă cele două scheme suport să se desfășoare în paralel. „Trebuie să se găsească o formă de convertire pentru certificatele amânate”, mai spus Goicea.
Valentin Macec, country manager Phono Solar România, consideră că dacă această schimbare ar avea loc ar putea fi facută doar pentru anumiți producători care au instalații de producere a energiei până în 2 MW putere instalată. Cele mai multe asemenea instalații sunt cele din segmentul fotovoltaic și biomasă. „Producătorii din acest segment ar putea opta pentru această formă de susținere și nu ar mai reclama certificatele amânate”, a explicat Macec. Adoptarea acestui sistem ar impulsiona dezvoltarea parcurilor de mici dimensiuni, dar și centralele pe biomasă.
Asociațiile rămân sceptice
Ionel David, președintele Asociație Române pentru Energie Eoliană (RWEA), a declarat că o asemenea schimbare este puțin probabil să aibă loc într-un viitor apropiat. „Este evident vorba de o schimbare de optică asupra blocajului insuportabil în care a ajuns sectorul regenerabilelor. Nu cred că există în momentul de față o soluție clară privind rezolvarea lucrurilor. Abandonarea schemei de suport cu certificate verzi este o soluție radicală pe care situația actuală nu o impune”, susține președintele RWEA.
Acesta precizează că pentru o asemenea modificare este necesară regândirea întregului sistem plus notificarea Comisiei Europene, proces care s-ar putea întinde pe o perioadă de aproape doi ani, timp în care totul ar râmăne blocat. „Consider că se va păstra actualul sistem, dar într-o formă îmbunătățită”, a punctat David.
Pentru Ciprian Glodeanu, președintele Asociației Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA), introducerea acestui tarif nu este altceva decât o preluare a unei idei a fostului ministru delegat pentru energie, Răzvan Nicolescu. „După discuțiile avute cu reprezentanții ministerului energiei pot să spun că aceștia se vor opune oricăror modificări până când nu vor avea rezultatele unui studiu de impact”, a spus Glodeanu.
Ce este tariful reglementat sau „feed-in tariff”?
Potrivit literaturii de specialitate, sistemul feed-in tariff este un mecanism conceput pentru a accelera investițiile în tehnologiile folosite în producerea energiei regenerabile. Acest lucru se realizează prin oferirea de contracte pe termen lung producătorilor din acest domeniu, de obicei pe baza costului de generare a fiecărei tehnologii.
În România, Autoriatea Națională pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a elaborat deja legislația pentru acordarea tarifului reglementa însă doar pentru micii producători, adică cei care dețin centrale cu o putere de până la 1 MW. Micii producători vor primi aceste tarife fixe în locul certificatelor verzi, care reprezintă subvențiile pentru producătorii de energie regenerabilă cu capacități mai mari de 1 MW.
Astfel, potrivit documentului elaborat de ANRE și aprobat de Comisia Europeană, cel mai mic preț îl vor primi cei care vor folosi pentru producerea energiei gazele de fermentare a deșeurilor, respectiv 69,4 euro pe MWh. Proiectele pe bază de culturi energetice și deșeuri forestiere vor primi 134 de euro pe MWh, iar cele pe biomasă — altele decât culturile energetice — vor beneficia de un preț de 109 euro pe MWh. Microhidrocentralele noi vor primi 141,9 euro pe MWh, iar cele retehnologizate — 137,7 euro pe MWh. Cel mai mare feed-in tariff va fi acordat proiectelor fotovoltaice, respectiv 167 de euro pe MWh.
În ceea ce privește producția de energie în cogenerare (energie electrică și termică simultan) de înaltă eficiență, producătorii care au centrale pe biomasă sub 2 MW vor primi un tarif de 154 de euro pe MWh, dacă folosesc culturile energetice sau deșeurile forestiere, și 134,3 euro pentru altfel de biomasă. Producătorii de electricitate în cogenerare pe bază de gaze de fermentare a deșeurilor vor beneficia de un preț reglementat de 90,6 euro pe MWh.
În ceea ce privește producția de energie în cogenerare (energie electrică și termică simultan) de înaltă eficiență, producătorii care au centrale pe biomasă sub 2 MW vor primi un tarif de 154 de euro pe MWh, dacă folosesc culturile energetice sau deșeurile forestiere, și 134,3 euro pentru altfel de biomasă. Producătorii de electricitate în cogenerare pe bază de gaze de fermentare a deșeurilor vor beneficia de un preț reglementat de 90,6 euro pe MWh.
Pentru a tempera creșterea facturilor, Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, să amâne pentru perioada 2017 – 2020 acordarea unui număr de certificate verzi. Potrivit OUG 57/2013, proiectele fotovoltaice primesc doar patru certificate verzi pe MWh, față de șase certificate, cum era până la 1 iulie 2013. Proiectele eoliene beneficiază doar de un certificat din două, iar microhidrocentralele de două certificate din trei.
Totodată, noile proiecte care intră în sistem după 1 ianuarie 2014 primesc din start mai puține subvenții. Potrivit Hotărârii de Guvern 994/2013 din decembrie 2013, parcurile fotovoltaice noi primesc doar jumătate din subvențiile de până acum, respectiv trei certificate din șase.
În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 până în 2017 și cu 0,25 începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 și de 1,75 certificate, din anul 2018. De asemenea, microhidrocentralele primesc și ele cu 0,7% mai puține certificate verzi pe MWh, respectiv doar 2,3 certificate pentru centralele noi.
Citește și:
Investitorii în industria regenerabilă din România sunt pe pierdere
Europa pierde bani din proasta amplasare a fermelor solare și eoliene
