Bucureștenii din sectorul 1 dețin 39% din totalul spațiilor verzi din București. Însă, acest lucru se datorează și celor 668 de hectare din pădurea Băneasa. Datele aparțin raportului Vital Signs, în care au fost analizați 12 indicatori ale calității vieții din București, printre aceștia numărându-se și mediul.
Potrivit cercetării, care citează statisticile Eurostat, în 2012, Bucureștiul avea doar 7,5% spații verzi. Mai mult decât atât, în 2015, 62% dintre locuitorii Bucureștiului declarau că sunt mulțumiți cu spațiile verzi din oraș.
În plus, datele Cadastrului Verde, elaborat de Primăria Municipiului București, arată că suprafața spațiilor verzi/cap de locuitor a crescut de la 12,39 de mp/locuitor în 2009 la 23,21 mp/locuitor în 2012.
„Cea mai mare suprafață de spații verzi este în sectorul 1, cu 77,19 mp/cap de locuitor, urmată de sectorul 4, cu 21,12 mp/cap de locuitor. După care urmează sectorul 6, cu 17,71 mp/cap de locuitor, sectorul 3 cu 16,27 mp/cap de locuitor, sectorul 5, cu 12,8 mp/cap de locuitor și sectorul 2 cu 12,43 mp/cap de locuitor”, se arată în raport.
Totuși, un raport al Curții de Conturi care a auditat finanțele publice ale Municipiului București în 2014 atrage atenția că această creștere este pur conjuncturală. Adică, este bazată numai pe includerea unor suprafețe care aparțin domeniului privat sau cu regim juridic incert.
„Raportul Curții de Conturi arăta ca, la nivelul anului 2014, raportat la o populație de 2,1 milioane de persoane și un total de 2.081 hectare de spațiu verde administrat de primăriile de sector și de Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (AL-PAB), indicele de spațiu verde public era de 9,86 mp/locuitor”
În plus, raportul Vital Signs citează și un comunicat de presă al PMB, din aprilie 2017, prin care primăria anunța că în București au fost retrocedate 36 de hectare din parcuri, în perioada 2001-2013. De asemenea, în ultimii 16 ani au fost restituite 23 de hectare, însemnând spații verzi și locuri de joacă.
Raportul a fost realizat de Fundația Comunitară București și pe lângă indicatorii de mediu, mai cuprinde și pe cei din domenii precum: sănătate, economie locală, muncă, arată și cultură, apartenență, mobilitate, siguranță, decalaj între bogați și săraci, locuire și populație.
