Soferii din Bucuresti vor biciclete

Soferii din Bucuresti doresc cresterea numarului de biciclete si reducerea numarului de masini.

Aceasta este concluzia unui sondaj de opinie realizat de Organizatia pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR).

Potrivit datelor disponibile la nivelul Administratiei Strazilor din Primaria Municipiului Bucuresti, doar 1 la suta din populatia Capitalei utilizeaza in prezent bicicleta ca mijloc de transport.

Motivele invocate de peste 80 la suta dintre soferi in favoarea bicicletelor sunt diverse: fluidizarea traficului, faptul ca mersul pe bicicleta este sanatos, cresterea pretului carburantilor, precum si reducerea poluarii.

Sondajul OPTAR a fost realizat pe Splaiul Unirii, timp de 90 de minute. Intrebarea adresata celor peste o suta de soferi a fost identica: “In Bucuresti a crescut numarul masinilor de 12 ori in ultimii 20 de ani. In viitor, doriti sa vedeti pe strazi mai multe masini sau mai multe biciclete?”

“Biciclete mai multe! Dar si piste!”

Opinia aproape generala a soferilor a fost aceea ca trebuie sa existe mai multe biciclete, iar unii dintre acestia au precizat ca sunt necesare si conditii specifice acestora: “Biciclete mai multe! Dar si piste!”. Un sofer a atins o problema sensibila – aceea a trasarii pistelor pe trotuare: “In conditiile in care ei au piste pe trotuar, iar trotuarele au probleme, e normal sa existe putine biciclete in oras”.

Un punct de vedere realist a fost exprimat de o conducatoare auto, care a spus ca doreste “ si masini, si biciclete”. Motivul invocat de soferita este acela ca bicicleta nu poate fi utilizata in conditii de ploaie sau ninsoare.

Un sofer a explicat, pe de alta parte, ca este necesara coexistenta celor doua variante de transport, intrucat intre cartiere opuse ale Capitalei sunt distante de peste 15 kilometri, care sunt dificil de parcurs pe bicicleta. Un sofer de taxi a declarat, cu sinceritate, ca el ar dori sa existe “numai biciclete si taxiuri”.

In Capitala sunt inmatriculate doua milioane de masini

“Potrivit datelor oferite de Politia Romana, numarul masinilor inmatriculate in Bucuresti a crescut de 12 ori in ultimii 20 de ani – de la 180.000 in 1989, la circa doua milioane in prezent. Pe de alta parte, 20 la suta dintre bucuresteni conduc in mod regulat o masina”, a explicat, pentru Green Report, Marian Ivan, membru fondator al OPTAR. Potrivit acestuia, in ultimii 4 – 5 ani statele occidentale nu mai incurajeaza cresterea numarului de masini, preferand sa sustina transportul pe bicicleta.

In Romania este in vigoare Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2011 – 2020. Documentul preia obiectivul stabilit de Comisia Europeana, de reducere a numarului de victime din accidentele rutiere, in perioada 2011 – 2020, cu 50 la suta fata de perioada 2001 – 2010. Obiectivul fusese lansat la nivelul UE si pentru perioada 2001 – 2010, dar rezultatele au fost nesatisfacatoare: numarul de decese din accidentele rutiere a scazut doar cu 35 la suta.

Romania s-a plasat chiar impotriva curentului european: “in perioada 2001-2008, in Romania s-a inregistrat insa o crestere cu 25 la suta a numarului persoanelor decedate, ceea ce plaseaza tara noastra pe penultimul loc in clasamentul european”, recunoaste Strategia Nationala a Romaniei pentru Siguranta Rutiera.

Documentul romanesc include, printre alte obiective ale perioadei 2011 – 2020, si “lansarea / sprijinirea campaniilor de promovare a transportului public si a celui alternativ – mersul pe jos, cu bicicleta, de stimulare a folosirii rationale a autovehiculelor personale si de promovare a Car-Sharing-ului (Folosirea in comun a autovehiculelor)”. Aceste masuri nu sunt de conceptie romaneasca, ci sunt preluate de la Comitetul European pentru Mediu si Sanatate – initiativa a Organizatiei Mondiale a Sanatatii in zona europeana.

Europa va fi traversata de "drumuri verzi"

La nivel european a inceput deja construirea retelei de “drumuri verzi”, rezervate bicicletelor. Federatia Europeana a Biciclistilor (EuroVelo) a demarat cu sprijinul Comisiei Europene un proiect de 12 trasee, totalizand 60.000 de kilometri. Dintre acestia au fost deja construiti 20.000 de kilometri.

Printre rutele preconizate se numara traseul de la Oceanul Atlantic la Marea Neagra, precum si traseul raurilor, lung de 3.653 de kilometri, intre orasele Nantes si Constanta.

Mihai Diac

Foto: www.ivelo.ro

Comentariile tale pot fi postate aici

Citeste si:

Reteaua I Velo asigura transportul ecologic

spot_img

Ultimele știri