Sistemul național antigrindină, aflat în prezent în subordinea Ministerului Agriculturii, ar putea fi transferat către Ministerul Economiei, potrivit unei propuneri ce urmează să fie discutată într-o viitoare ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, în timpul audierii în comisiile reunite de specialitate ale Parlamentului pentru reconfirmarea în funcție.
Barbu a justificat inițiativa prin costurile ridicate ale sistemului și prin faptul că rachetele antigrindină sunt produse de Electromecanica, o companie aflată în subordinea Ministerului Economiei.
Ministrul a precizat că este necesară omologarea sistemului, iar un studiu de impact asupra mediului a fost solicitat.
„Sistemul antigrindină trebuie să-l punem la punct din punct de vedere al omologării. Studiul de impact de mediu pe care l-am solicitat. va fi realizat și, mai mult de atât, având în vedere cheltuielile foarte mari care au fost pe acest sistem (… ) am propus în CSAT trecerea sistemului antigrindină către către Ministerul Economiei și către Electromecanica, care produce acele rachete în Români”, a declarat Florin Barbu în timpul audierilor.
Totodată, el a precizat că, prin Planul Național Strategic 2023-2027 (PNS) al României, sunt eligibile investiții în plase antigrindină, ca alternativă de protecție pentru culturi.
Context: sistemul antigrindină, între controverse și blocaj administrativ
Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a devenit în ultimii ani un subiect de controversă în rândul fermierilor.
Pe de o parte, Clubul Fermierilor Români și alți reprezentanți ai horticultorilor atrag atenția că oprirea lansărilor de rachete afectează grav investițiile făcute în protecția culturilor și poate duce la pierderi economice semnificative, în special pentru antreprenorii care au contracte cu marile lanțuri de retail și sectorul HoReCa.
Pe de altă parte, Forumul APPR – care reprezintă în special fermierii din cultura mare – solicită oprirea completă a tragerilor din toate punctele de lansare, invocând lipsa unor studii științifice independente și transparente privind impactul acestor sisteme asupra cantității de precipitații. Organizația critică faptul că punctele de tragere nu sunt omologate și că, în România, sistemele sunt utilizate într-un mod diferit față de alte state europene.
Sistemul nu mai funcționează din septembrie 2024, când Ministerul Agriculturii a emis un ordin de suspendare a lansărilor, justificat prin lipsa fondurilor și presiunile tot mai mari din partea unor fermieri.
Ordinul a fost contestat în instanță, însă Curtea de Apel București a respins solicitarea de suspendare a acestuia, confirmând legalitatea deciziei autorităților.
Fermierii din zonele unde funcționează puncte de lansare au raportat, de-a lungul anilor, episoade de secetă și au acuzat sistemul că ar afecta regimul de precipitații, fără să existe dovezi științifice clare.
