Europarlamentarii propun devansarea cu un an a interdicției privind gazele din Rusia, pentru a accelera reducerea dependenței energetice, estimată să ajungă la 13% în 2025.
În paralel, proiectul Neptun Deep devine o alternativă strategică, dar este contestat de organizații de mediu din cauza impactului climatic și a emisiilor masive pe care le-ar genera.
Parlamentul European discută devansarea cu un an a interdicției privind importurile de gaze naturale din Rusia, cu termen propus 1 ianuarie 2027.
Inițiativa vine în contextul pregătirii negocierilor finale pentru interzicerea legală a gazului rusesc în Uniunea Europeană, atât sub formă de livrări prin conducte, cât și de gaz natural lichefiat (LNG)
Amendamente pentru accelerarea renunțării la gazul rusesc
Propunerea aparține eurodeputaților Inese Vaidere (Partidul Popular European) și Ville Niinisto (Grupul Verzilor), raportori ai Parlamentului European în dosarul privind eliminarea dependenței de gazul rusesc.
În forma propusă de Comisia Europeană în mai 2025, interdicția ar urma să se aplice începând cu 1 ianuarie 2028.
Cei doi europarlamentari cer ca termenul să fie devansat cu un an, la 1 ianuarie 2027, și introduc măsuri suplimentare față de propunerea inițială a Comisiei.
Inese Vaidere propune ca „guvernele să fie obligate să aplice sancțiuni companiilor care încalcă interdicția, inclusiv prin retragerea autorizației de a opera pe piața energetică.”
Ville Niinisto propune „extinderea interdicției și asupra importurilor de petrol din Rusia”, cu același termen-limită.
Vot în Parlamentul European în toamnă
Parlamentul European urmează să voteze poziția de negociere în toamna lui 2025.
Propunerea legislativului european va intra apoi în procesul de negociere cu statele membre.
Pentru ca interdicția să devină lege, este nevoie de o majoritate calificată în Consiliul Uniunii Europene.
Acest mecanism de vot elimină posibilitatea ca un număr mic de state să blocheze decizia, inclusiv Ungaria și Slovacia, două țări care importă în continuare gaze din Rusia și s-au opus în mod constant măsurilor energetice propuse de Bruxelles.
Potrivit diplomaților europeni, este puțin probabil ca toate guvernele să accepte devansarea termenului cu un an.
Cu toate acestea, presiunea exercitată de Parlament ar putea servi ca pârghie în negocierile finale cu Executivul.
Dependența energetică rămâne un punct sensibil
Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, începută în 2022, Moscova era principalul furnizor de gaze al Uniunii Europene.
Ponderea gazului rusesc în totalul importurilor europene a fost de aproximativ 45% în 2021.
Deși Bruxelles-ul s-a angajat să pună capăt acestei relații energetice, datele Comisiei Europene arată că, în mai 2025, 19% din necesarul de gaze al UE era încă acoperit din surse rusești, prin conducta TurkStream și prin livrări de LNG.
Proiecțiile oficiale indică o scădere până la 13% în 2025, dar importurile au înregistrat o ușoară creștere în 2024, ceea ce a alimentat apelurile pentru o eliminare urgentă și coordonată a gazului din Rusia.
În paralel, premierul slovac Robert Fico a încercat să condiționeze adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni europene tocmai de renunțarea la interdicția privind gazul rusesc.
Neptun Deep devine alternativă strategică în contextul eliminării gazului rusesc
În paralel cu decizia de a interzice importurile de gaze rusești, UE își întărește opțiunile interne de aprovizionare.
România a ajuns să exporte mai mult gaz decât importă, potrivit celor mai recente date Eurostat pentru 2024.
Asta înseamnă că țara și-a acoperit consumul intern din producția proprie și a avut un mic surplus livrat către alte state.
Acest trend ar putea fi consolidat de începerea exploatării Neptun Deep în 2027.
Austria, prin OMV, a semnat deja un contract de export cu Uniper, companie germană din domeniul energetic.
Uniper va achiziționa 15 terawați-oră de gaze în cinci ani, circa 1,7 miliarde de metri cubi.
Volumul acoperă 1,5% din importurile totale de gaze ale Germaniei în 2024.
Rezervele exploatabile din Neptun Deep sunt estimate acum la 100 de miliarde de metri cubi.
România ar putea deveni principalul producător de gaze al Uniunii Europene, dar și exportator net pentru prima dată.
În vârf de producție, Neptun Deep ar livra anual aproximativ 8 miliarde de metri cubi, timp de un deceniu.
Proiectul capătă și mai multă relevanță după încetarea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina în 2024.
UE își propune reducerea ponderii gazului rusesc la 13% în 2025, față de 45% înainte de război.
Creșterea ușoară a importurilor în 2024 a întărit apelurile pentru surse interne sigure, precum Neptun Deep.
Greenpeace avertizează că proiectul OMV Petrom pune în pericol sănătatea publică și clima globală
Proiectul Neptun Deep este vizat de critici puternice din partea organizațiilor de mediu, care cer oprirea sa imediată.
Potrivit unei analize independente realizate pentru Greenpeace România, impactul climatic ar putea fi devastator până la finalul secolului.
Estimările indică până la 46.000 de decese premature cauzate de temperaturile extreme asociate emisiilor generate de exploatarea zăcământului.
În plus, peste 1,2 milioane de copii născuți între 2010 și 2020 ar putea resimți cel puțin un val de căldură suplimentar.
Aceasta este doar o parte din efectele anticipate ale celor peste 200 de milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră.
Emisiile ar fi generate în următorii 20 de ani, doar din activitatea platformei din Marea Neagră.
„Gazul fosil înseamnă facturi mari, inundații devastatoare și valuri de căldură letale. Nu așa arată viitorul pe care ni-l dorim.
OMV Petrom și autoritățile române nu pot ignora amenințarea pe care o reprezintă Neptun Deep. Acest proiect distructiv trebuie oprit”, a spus Vlad Cătună, coordonator campanii Climă și Energie la Greenpeace România.
Greenpeace acuză și faptul că proiectul beneficiază indirect de fonduri publice din partea Uniunii Europene.
Critici au venit și din afara țării. Lisa Göldner, coordonatoare a campaniei „Viitor Fără Combustibili Fosili” la Greenpeace Germania, a declarat:
„Acest proiect și altele similare condamnă Uniunea Europeană la un sistem energetic învechit, distructiv și periculos pentru oameni.
Trebuie să scăpăm de dependența de gazul fosil, investind în reducerea consumului, energie regenerabilă și eficiență energetică.
UE și guvernele naționale au responsabilitatea de a opri goana mortală după gaze fosile, începând cu interzicerea tuturor noilor proiecte.”
Peste 78.000 de cetățeni europeni au semnat deja o scrisoare deschisă prin care cer interzicerea noilor infrastructuri fosile.
În România, peste 50.000 de oameni și-au exprimat opoziția față de Neptun Deep.
CITIȚI ȘI:
Cine beneficiaza de ajutor de stat pentru certificate verzi?
